• Interviu cu scriitorul Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova
ARCADIE SUCEVEANU
(n. 16 noiembrie 1952, în comuna Şirokaia Poleana, Suceveni, regiunea Cernăuţi) este poet şi eseist şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Facultatea de Filologie a Universitatii de stat din Cernauţi (1974). Profesor (1974-1979), apoi redactor şi redactor-şef (1979-1990), al Editurii Literatura artistică sau Hyperion din Chişinău. A debutat în anul 1979, apoi se impune ca poet, publicând şi cărţi de eseuri şi articole literare. Prezent în prestigioase antologii europene. Premiul pentru poezie „Centenar Lucian Blaga” (1995), Premiul Academiei Române (1997), Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2002) şi din România (2015) ş. a. Membru-fondator al PEN-Clubului din Republica Moldova. (Red.)
– Domnule preşedinte Suceveanu, Uniunea Scriitorilor din Moldova a emis de curând o declaraţie privind Unirea, luând atitudine faţă de instabilitatea politică. La ce efecte ar trebui să ne aşteptăm după aceasta?
– Uniunea Scriitorilor a luat atitudine în aproape toate problemele importante ce ţin de destinul nostru istoric, de limbă şi cultură. Scriitorii întotdeauna s-au aflat în prima linie în lupta pentru apărarea valorilor naţionale. Se ştie foarte bine că Uniunea Scriitorilor a fost promotorul Mişcării pentru Renaşterea Naţională în Basarabia.
Urmărind evenimentele din ultima perioadă, noi suntem foarte decepţionaţi de ceea ce se întâmplă în societate şi nu mai vrem să credităm nici un partid, nici o mişcare politică, pentru că toate s-au compromis. Clasa noastră politică timp de 25 de ani, dar mai cu seamă în ultimii doi ani, şi-a pierdut credibilitatea totalmente în societate, aşa încât noi nu mai vrem să ne poziţionăm de partea niciunui actor politic. Considerăm că ideea cea mai importantă şi mai măreaţă la ora actuală este reunificarea Basarabiei cu România.
Reunificarea ar fi salvarea noastră.
– Cum îi influenţează instabilitatea politică pe scriitorii de la noi în contextul în care, de-a lungul timpului, s-a perpetuat ideea că scriitorul trebuie să sufere?
– Este greşită părerea conform căreia cu cât este mai rău în societate, cu atât pentru scriitor este mai bine, pentru că scriitorul nu se inspiră doar din realitatea imediată. Scrisul nu este o oglindă a realităţii imediate. O creaţie literară presupune decantarea trăirilor, exprimarea unor adevăruri general-umane. Pentru un scriitor contează mult condiţiile în care există.
Este bine ca scriitorul să-şi trăiască viaţa în condiţii decente, să nu aibă probleme de ordin material în aşa măsură, încât să-i anihileze orice efort de a crea şi de a gândi. Lipsurile subjugă fiinţa şi o degradează, orice s-ar spune. Ceea ce se întâmplă în societatea noastră afectează mult cultura, instituţia noastră şi chiar pe fiecare scriitor în parte.
– Uniunea Scriitorilor face reunirea prin cultură. Care sunt cele mai recente evenimente în care s-au implicat scriitorii de pe ambele maluri ale Prutului?
– Uniunea Scriitorilor a făcut această reunire cu mult timp în urmă. Între noi, de mult nu mai există frontiere culturale. Putem spune că scriitorii noştri s-au integrat pe deplin în circuitul general românesc. Îşi tipăresc cărţile la editurile din România, colaborează cu cele mai prestigioase reviste. Scriitorii cei mai importanţi sunt incluşi în antologii, enciclopedii, dicţionare literare etc.
Cele două uniuni de creaţie colaborează de multă vreme şi sunt axate pe aceleaşi programe. Ultimul eveniment de anvergură la care au participat circa 40 de scriitori de pe ambele maluri ale Prutului este Festivalul de poezie „Bucureşti-Chişinău-Orheiul Vechi”.
De asemenea, în primăvara acestui an, un grup de şase scriitori basarabeni, printre care şi subsemnatul, a participat la Turnirul de poezie de la Balcic, Bulgaria, organizat de Uniunea Scriitorilor din România, de Filiala Chişinău a USR şi de Uniunea Scriitorilor din Moldova. Această acţiune, în cadrul căreia ne-am confruntat cu colegii noştri din Arad, a fost o competiţie poetică la care subsemnatul a devenit şi laureat.
La următoarea ediţie, noi, în calitate de câştigători deja, ne vom întâlni cu scriitorii din altă filială a USR într-un alt oraş din Europa. Aceste exemple dovedesc faptul că nu există frontiere între culturile noastre şi ne îndeamnă să depăşim şi alte obstacole, de ordin politic şi social.
– Care este accesul scriitorilor din R. Moldova la evenimentele literare europene?
– Uniunea Scriitorilor ia parte şi la alte evenimente din ţările europene. Avem relaţii de colaborare cu alte instituţii de cultură şi uniuni de creaţie din mai multe ţări europene. Cel mai bun exemplu ne poate servi Festivalul Internaţional „Primăvara europeană a poeţilor”, care are loc în fiecare primăvară la Chişinău şi care a ajuns la ediţia a cincea, acţiune la care am reuşit să invităm scriitori şi traducători importanţi din mai multe ţări europene.
Suntem extrem de bucuroşi că am reuşit să îi interesăm pe traducătorii din alte ţări de fenomenul nostru literar şi să-i aducem la Chişinău pe Jan Willem Boss din Olanda, Jan H. Mysjkin din Belgia, Laure Hinckel din Franţa, Gherhardt Cesjka şi Christian W. Schenk din Germania, Eugene Stepanov din Rusia, Lilya Gazizova din Tatarstan ş. a.
– Într-o perioadă, traducerile aproape că nu au existat în Republica Moldova. Cum doriţi să reanimaţi traducerea artistică?
– Suntem preocupaţi de reînfiinţarea instituţiei traducerii. Ea a existat în perioada sovietică, dar a existat pe criterii ideologice. Vrem să reanimăm această instituţie pe criterii valorice şi estetice. Intenţionăm să înfiinţăm un atelier de traduceri la care să atragem tineri traducători, studenţi de la facultăţile noastre de limbi străine pe care să-i cultivăm, să-i pregătim pentru a face traduceri de beletristică. Ducem tratative cu Ministerul Culturii să obţinem fonduri pentru a tipări anual măcar zece autori din literatura noastră.
Recent am reuşit să tipărim mai multe antologii în alte limbi şi câteva lucrări traduse din alte limbi la Chişinău. De exemplu, antologia de proză scurtă în limba franceză, editată la Paris. De asemenea, o antologie de poezie, „Noua Danemarcă”, în limba maghiară, apărută în Slovacia, şi o antologie de poezie în limba neerlandeză, „Floare de sânge cu petale ninse” ş. a. Aceste procese de integrare în alte spaţii de cultură vor fi susţinute în continuare şi noi vom depune eforturi pentru a le amplifica.
A consemnat Victoria BORTĂ