■ 4/1923 – n. Paul Vasilu, la Piatra-Neamţ, absolvent al Liceului Petru Rareş, apoi al Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii Bucureşti, specialitatea pedagogie, va deveni profesor la diverse şcoli din Neamţ: Şcoala Normală de Învăţători Gheorghe Asachi (1946), Gimnaziul din Roznov (1948-1950), Şcoala Normală de Învăţătoare (1950-1954). Liceul Petru Rareş (azi, Colegiul Naţional). A fost inspector la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ înainte de 1950 şi din 1968-1969. Se înscrie la cursurile fără frecvenţă ale Facultăţii de Construcţii Civile şi Industriale din Bucureşti, în paralel, predă la diferite şcoli din Piatra-Neamţ, inclusiv la Şcoala Profesională de construcţii (unde va fi şi director de studii). Va lucra ca inginer pe şantierul ce va construi zona centrală a oraşului, iar, în 1965, va fi numit director al Grupului Şcolar de Chimie din Piatra-Neamţ (în prezent, Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu). După înfiinţarea Liceului Pedagogi Gheorghe Asachi (1. 09. 1969) revine ca profesor, va fi şi director (1974-1975) şi se va pensiona în 1983. Om de o aleasă cultură, autor a numeroase articole şi al Monografiei Şcolilor Normale din Piatra-Neamţ (1912-2002), realizată cu prilejul centenarului acestei prestigioase şcoli. Colaborator al publicaţiei noastre. La mulţi ani, Domnule Profesor!
■ 10/1947 – n. Mircea Zaharia, la Muncelul de Sus, Iaşi. Facultatea de Filologie, Iaşi. Stabilit la Piatra-Neamţ, între 1972-1980, deţine diferite funcţii la Teatrul Tineretului: referent literar (1972-1980), secretar literar (1980-1989), director şi director adjunct (1989-1994). Redactor, secretar general de redacţie la cotidianul Ceahlăul, Piatra-Neamţ (1994-2011); redactor-şef al Revistei Apostolul (1999 şi în prezent). Secretar artistic la Facultatea de Muzică Piatra-Neamţ a Academiei Gheorghe Dima din Cluj (2001-2008). A îngrijit şi editat câteva cărţi despre TT şi personalităţile care l-au marcat. Membru al Uniunii Oamenilor de Teatru (UNITER) şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România
■ 10/1953 – n. Octavian Dibrov, la Roznov, Neamţ. Scenograf. Institutul de Artă Plastică din Bucureşti (1976). A semnat scenografia la Înainte de tăcere” Stop-cadru la masă, Înghiţitorul de săbii. Stabilit în străinătate.
■ 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani. Doctor în etnografie şi etnologie (1998). Muzeograf la Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamţ (1964-1995), autoare a câtorva contribuţii deosebit de importante pentru cunoaşterea, păstrarea şi perpetuarea, în timp a celui mai valoros tezaur creat de poporul român de-a lungul secolelor, factor important în definirea şi individualizarea fiinţei noastre etnice. Avem în vedere lucrările: Portul popular din zona Neamţ (1973). Arhitectura populară din zona Neamţ (1983); Tradiţii populare de pe Valea Bistriţei – ilustraţii – Adolphe Chevalier (1990); Textile populare de casă din zona Neamţ (2005), Arhitectura populară din Zona Neamţ (2011), cea mai recentă carte din această serie fiind Biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ (2012), realizată cu ajutorul altor doi specialişti: Marina Sabados, doctor în istoria artei, şi Cornel Miftode, specialist în arta fotografică şi editor. La mulţi ani, Stimată Doamnă!
■ 15/1928, a fost votată Legea învăţământului secundar la a cărei elaborare a contribuit şi senatorul Panaite Criveţ (1868-1948), profesor din Piatra-Neamţ. Legea prevedea reintroducerea examenului de bacalaureat, scos în 1898.
■ 15-16/1928, la Bucureşti, se desfăşoară lucrările primului Congres al Profesorilor de Pedagogie, la care, participă şi profesorul Ion Drăgan de la Şcoala Normală de Băieţi Gheorghe Asachi din Piatra-Neamţ.
■ 17/1928, Corul mixt al celor două şcoli normale din Piatra-Neamţ (Şcoala Normală de Învăţători Gheorghe Asachi, 1912-1956, şi Şcoala Normală de Învăţătoare, 1919-1957) condus de Gheorghe Dimitriev, a obţinut locul I şi medalia de aur la Concursul Naţional organizat de Tinerimea Română.
■ 19/1913, se împlinesc 100 de ani de când, la Piatra-Neamţ, s-a dezvelit statuia lui Mihail Kogălniceanu. A vorbit profesorul Panaite Criveţ. Textul cuvântării a fost publicat într-o broşură.
■ 18/1993 – s-a constituit, la iniţiativa profesorului etnograf George Brăescu, Asociaţia Teatrului Folcloric din România şi Republica Moldova (ATFRM), având director fondator pe Gheorghe Brăescu; director de onoare pe Teoctist Galinescu şi secretar ştiinţific pe Vasile Spiridon. Îşi program: identificarea, recuperarea şi restituirea, stimularea şi protejarea datinilor şi obiceiurilor practicate cu prilejul sărbătorilor de iarnă, acordându-se o importanţă deosebită cercetării şi valorificării teatrului folcloric şi cu măşti. Sub egida ATFRM, au apărut cărţile semnate de George Brăescu: Folclor literar din judeţul Neamţ (Cântece din Farcaşa), 1996, antologia Panorama teatrului folcloric, 2000, Dramaturgie folclorică ilustrată, 2004; precum şi altele, cu tematică diversă, semnate de autori din Neamţ.
■ 27/1918 – Revista Aurora, subintitulată Literatură. Artă. Umor (Piatra-Neamţ, 27. 05 – 30. 08. 1918), înfiinţată din iniţiativa unui grup de tineri intelectuali refugiaţi din Oltenia şi Muntenia. Pseudonime bizare: Pegas, Neptun, Eldorado, Stix, Cerber, Marchizul Tufă de Veneţia. Semnează versuri: Adrian Gh. Lazariu şi Gh. Oprişan. A militat pentru desăvârşirea unităţii naţionale şi făurirea unei Românii moderne, în creaţiile literare precum: Rănitul de A. Clococeanu, Sonet de astă iarnă de A. Gh. Lazariu, Frânturi de primăvară şi Durere românească de V. Iuraşcu, Revedere de C. D. Apostol ş. a. Continuă programele publicaţiilor literare anterioare: Colectorul literar (1877), Asachi (1881-1885), Buciumul Petrei (1888-1889), Munca (1904-1906), Renaşterea (1907). Preia articole şi traduceri din Convorbiri literare, din ziarul Scena.
■ 31/1908, d., la Piatra-Neamţ, Nicu N. Albu, prefect al judeţului Neamţ (1885-1888 şi 1895-1899), primar (Piatra-Neamţ, 1901-1904; 1907), deputat (1891-1895), senator (1905-1907; 1907-1908); absolvent al Facultăţii de Medicină din Berlin. Este unul dintre cei care au sprijinit dezvoltarea economică a judeţului Neamţ (construirea de poduri, şosele, străzi, a liniei ferate Bacău – Piatra-Neamţ, introducerea iluminatului electric în Piatra-Neamţ; amenajarea Parcului Cozla; a sprijinit apariţia unor publicaţii liberale: Mişcarea liberală, Propăşirea, Munca. A condus timp de 30 de ani Organizaţia P. N. L. Neamţ şi s-a bucurat de aprecieri deosebite din partea lui Mihail Kogălniceanu, I. C. Brăteanu, I. G. Duca, V. A. Urechia şi a altor fruntaşi liberali. (C.T.)