Facultatea de Teologie din Chişinău a reprezentat prima instituţie de învăţământ superior din Basarabia, având o contribuţie substanţială la formarea clerului ortodox nu doar basarabean, ci din întregul spaţiu românesc.
A fost instituită în 1926, printr-o decizie a Ministerului Instrucţiunii Publice al României (ministru – I. Popovici), activând pe lângă alte două facultăţi de teologie din cadrul României întregite, a celor de la Bucureşti şi Cernăuţi. Itinerarul constituirii acestei instituţii de învăţământ a fost unul dificil, iar traseul afectat de spiritul epocii, ostilităţi, reticenţe, controverse legate de alegerea localităţii în care urma să activeze facultatea.
A existat o amplă mişcare, pe ambele maluri ale Prutului, pentru înfiinţarea unei facultăţi de teologie. În 1919, la Iaşi, profesorii au depus un memoriu prin care solicitau reînfiinţarea Facultăţii de Teologie. Un curent puternic s-a format şi în Basarabia. Printre cei mai activi promotori ai constituirii unei instituţii de învăţământ superior teologic au fost preotul P. Guciuşcă, deputat în legislativul de la Bucureşti, şi arhiepiscopul Gurie Grosu. Clerul basarabean solicita fondarea unei Academii de Teologie la Chişinău. Arhiepiscopul Gurie argumenta necesitatea înfiinţării unei instituţii de învăţământ religios în felul următor: Biserica a fost cea dintâi purtătoare de cultură în Neamul nostru românesc. Ea a luminat căile şi a ajutat cu toate puterile sale la atingerea propăşirii naţionale de azi. Şi aici, în Basarabia, biserica a fost şi trebuie să rămână în fruntea mişcării culturale. (…)
Necesitatea edificării unei instituţii de învăţământ de esenţă spirituală în Basarabia a fost scoasă în evidenţă şi de regele Ferdinand I Întregitorul, dar deschiderea Facultăţii de Teologie la Chişinău a fost favorizată şi de contextul politic. (…)
La 6 septembrie 1926, printr-o decizie a ministrului Instrucţiunii Publice, s-a dispus înfiinţarea la Chişinău a Facultăţii de Teologie a Universităţii din Iaşi, în localul Seminarului de Teologie, ce urma să fie reparat şi pus în întregime la dispoziţia facultăţii.
Inaugurarea instituţiei de învăţământ teologic superior a avut loc într-un cadru cât se poate de festiv, la 8 noiembrie 1926, de sărbătoarea Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, considerat de participanţii la eveniment drept „cel mai de seamă eveniment pentru Moldova, după Unirea din 27 martie 1918”. Chişinăul avea o înfăţişare de sărbătoare. Edificiile erau îmbrăcate în covoare şi flori. Chipurile regelui şi reginei erau încadrate cu panglici tricolore. În plină zi, str. Alexandru cel Bun era iluminată de becuri electrice de diferite culori. Clădirea iluminată a instituţiei de învăţământ avea încrustată o cruce. (…)
Activitatea Facultăţii de Teologie a fost validată prin Decretul regal nr. 1.137 din 21 aprilie 1927. În acelaşi an, Senatul Universităţii din Iaşi a aprobat Regulamentul de funcţionare a facultăţii şi a făcut recomandări pentru numirea profesorilor. (…) Reţinem dintre personalităţile care au activat aici numele profesorilor Gr. Pişculescu (Gala Galaction), C. Iordăchescu, V. Iordăchescu, I. Scriban, I. Savin, N. Crainic… (…)
În anii 1927-1930 şi în 1933, la facultate activau 14 profesori definitivi şi agregaţi; în anii 1931 şi 1932 – 15. În anul de studii 1935-1936, cele mai multe cadre didactice erau din Chişinău – 17 profesori (din Cernăuţi – 7, din Bucureşti – 13). Iar după numărul de studenţi, cea mai numeroasă era Facultatea de Teologie din Cernăuţi – 1.253 (pe lângă 975 de studenţi ai Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi 368 ai Facultăţii de Teologie din Chişinău). (…) În total, au absolvit 12 promoţii, 6.440 de studenţi, inclusiv peste 100 de fete; 879 au fost licenţiaţi.
Titlul de doctor honoris causa a fost acordat, la 21 martie 1934, episcopului Dionisie Erhan al Eparhiei Cetăţii Albe- Ismail. Absolvenţii facultăţii au devenit preoţi, episcopi, profesori universitari, stareţi, misionari, scriitori.
La Facultatea de Teologie s-au realizat cercetări în domeniile teologiei, istoriei ctitoriilor basarabene. Teologii Gala Galaction şi V. Radu au venit cu interpretări originale referitoare la Biblie. C. N. Tomescu, prodecanul facultăţii, a contribuit la editarea „Revistei istoric-arheologice bisericeşti” şi a lăsat moştenire o bogată viziune trăită şi narată asupra istoriei românilor şi a istoriei universale.
Activitatea ştiinţific- editorială a facultăţii a vizat editarea a două volume din scrierile Părinţilor Apostolici, scrierile lui Dionisie Areopagitul. O parte din tezele de licenţă ale studenţilor au reprezentat studii autentice referitoare la istoria lăcaşurilor de cult, a istoriei localităţilor.
Studenţii teologi din Chişinău editau revista „Studentul” sub egida Societăţii Culturale „Petru Movilă”.
Sub auspiciile Facultăţii de Teologie activa Societatea Studenţească „Vasile Conta”, înfiinţată odată cu facultatea. Aceasta edita revista lunară „Gândul neamului”, îngrijită de O. Constantinescu, G. Uţă, M. Cercel, Şt. Băleanu şi I. Huştiu. (…) La sfârşitul anilor 1930, biblioteca Facultăţii de Teologie era constituită din 85 de mii de cărţi şi periodice . După intervenţia sovieticilor în Basarabia, au fost salvate doar 14 mii de exemplare. (…)
Între 28 iunie 1940 şi 22 iunie 1941, Facultatea a activat la Universitatea din Iaşi, apoi a fuzionat cu Facultatea de Teologie din Cernăuţi. Considerată de unii autori „un simplu instrument simbolic al unificării teritoriului”, Facultatea de Teologie din Chişinău a constituit, indubitabil, un centru de rezistenţă spirituală într-o provincie proximă statului care reprezenta ateismul militant – URSS, dar şi o pepinieră a clerului cu viziuni naţionale în spaţiul românesc. (N.R. – Preluare şi prelucrare după „Calendarul Naţional 2026”, Chişinău, 2025).
Red.