În luna aprilie se împlinesc 168 de ani de la naşterea scriitorului Calistrat Hogaş, cel care „a izbutit să strângă în pagini de carte viaţa însăşi, viaţa cea mare în cadrul căreia cerul, omul, gângania, floarea, bolovanul trăiesc la fel, într-o armonie divină.” (Liviu Rebreanu).
Calistrat Hogaş s-a născut la Tecuci, la 19 aprilie 1847, în familia preotului Gheorghe Dimitriu. A fost înscris la şcoala publică, sub patronimicul Hogáş, din iniţiativa învăţătorului, aceasta fiind porecla bunicului dinspre tată. În perioada 1860-1869, a urmat Academia Mihăileană, iar după absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de filozofie şi litere din Iaşi. După absolvire, în 1869, este numit profesor pe partea umanistă la gimnaziul comunal din Piatra-Neamţ, respectiv actualul Colegiu „Petru Rareş”, şi, la foarte scurt timp – director.
În 1871, Hogaş se căsătoreşte cu Elena, fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamţ, căreia scriitorul i se va adresa cu apelativul „Elencu”.
În 1878, în urma unui conflict cu autorităţile locale care conduceau gimnaziul, Hogaş se mută pentru doi ani la gimnaziul din Tecuci şi un an la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi. Revine în 1881 ca director şi profesor la Piatra-Neamţ, devenind un apropiat al lui I. L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 – martie 1882 în judeţul Neamţ, ca revizor şcolar. Un alt conflict cu autorităţile locale, de data aceasta având şi conotaţii de viaţă personală, îl determină să se transfere, ca profesor şi director, la gimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de a se stabili la Bucureşti.
La 31 ianuarie 1882, se naşte Sidonia, cea care a donat statului casa părintească – actualul muzeu memorial „Calistrat Hogaş”.
În 1891, Hogaş se stabileşte la Roman, unde se află şi Sidonia, locuind într-o vilă aflată în apropierea Liceului Roman-Vodă. În 1899, întreaga familie, cu excepţia fiului Aetiu, care studia la Bucureşti, s-a mutat la Iaşi, la „Liceul Internat”.
În 1900, Hogaş este numit subdirector al „Liceului Internat”, iar în 1905 director. În perioada 1907-1912, publică în „Viaţa românească” ciclul „În munţii Neamţului – alte note de călătorie”.
În 1912 apare volumul „Pe drumuri de munte”. Din cauza numeroaselor greşeli de tipar, tot tirajul este dat la topit.
„Aşa cum spunea un contemporan de-al său, Hogaş talent a avut, noroc n-a avut… Opera sa a fost editată postum, deşi au existat două încercări pe când Hogaş era în viaţă, prima în 1912, când, din cauza greşelilor de corectură, cartea n-a mai apărut pe piaţă, iar a doua, în 1914, când cartea era gata de trimis în librării, dar a luat foc tipografia… Se salvează doar câteva exemplare, din care unul se află în biblioteca Muzeului „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ. Abia în 1921, la insistenţele lui Liviu Rebreanu şi Mihail Sadoveanu, îi apar cele două volume, al doilea fiind prefaţat de Mihail Sadoveanu”, ne spune scriitorul David Alexandru, muzeograf la Casa Memorială „Calistrat Hogaş”.
Profesorul Calistrat Hogaş iese la pensie, dar continuă să predea până la 40 de ore pe săptămână. În 1914 apare cea de-a doua ediţie a volumului „Pe drumuri de munte”, care este însă mistuită de incendiu.
La 28 august 1917, Calistrat Hogaş se stinge din viaţă la Roman, înconjurat de nepoţii din partea fiicei sale, Cleopatra Silberg. După 42 de zile, la 8 octombrie, potrivit dorinţei exprimate pe patul de moarte, este reînhumat la Piatra-Neamţ.
În 1921 apare prima ediţie pentru public a cărţii „Pe drumuri de munte”, în două volume, cel de-al doilea, „În Munţii Neamţului”, fiind prefaţat de Mihail Sadoveanu.
În 1922, lui Calistrat Hogaş i se conferă postum cel dintâi premiu iniţiat de Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcătuit de Liviu Rebreanu.
Construită în 1885, casa-muzeu este o parte dintr-o gospodărie care mai cuprindea alte două locuinţe şi o anexă, acestea din urmă constituind zestrea soţiei lui Calistrat Hogaş, completată cu o livadă foarte bine îngrijită. Având un stil arhitectural deosebit, casa, care a fost construită în anul 1885, este înscrisă pe lista monumentelor de arhitectură din Patrimoniul Cultural Naţional. Clădirea muzeului a suferit două perioade de restaurări şi consolidări, între anii 1967-1969 şi 1992-1994 dar, de fiecare dată, s-a păstrat structura iniţială.
Expoziţia permanentă cuprinde documente de familie, manuscrise, mobila originală şi obiecte personale ale scriitorului. După moartea lui Hogaş, în această casă au locuit soţia şi fiicele sale, iar în anul 1939 s-a organizat aici primul muzeu particular într-o singură încăpere. Abia în anul 1969 se deschide instituţia muzeală memorială de stat, în tot spaţiul locuibil, folosindu-se obiectele achiziţionate de la familie, iar anul trecut s-au împlinit, la 28 aprilie, 45 de ani de la inaugurarea Muzeului „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ.
Irina NASTASIU