Pentru o înţelegere mai bună a operei sculptorului Ion Irimescu
În anul în care s-au împlinit 10 ani de la trecerea în veşnicie a marelui sculptor de la Fălticeni, Ion Irimescu (27 februarie 1903 – 28 octombrie 2005), a apărut la Editura „Muşatinia” din Roman (manager scriitoarea Emilia Ţuţuianu) o lucrare de excepţie, IRIMESCU demiurgul de tăceri, semnată de cunoscutul şi apreciatul profesor şi scriitor Gheorghe A. M. Ciobanu – o „ediţie îngrijită şi coordonată, concepţie grafică, realizare album şi copertă Emilia Ţuţuianu”; traducere în engleză Mihaela Gheorghe, traducere în italiană, pr. Eugen Răchiteanu.
Cartea a apărut cu sprijinul: Muzeului de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, (director Gheorghe Dăscălescu); Consiliului Local Fălticeni şi primarului oraşului, prof. Gheorghe Cătălin Coman; Asociaţiei Italienilor din România-RO.AS. IT. Suceava – prof. Ioana Grosaru; Fundaţiei Culturale Ion Irimescu din Fălticeni şi artistului plastic Ion Grigore.
Această monografie-album sentimentală asupra vieţii şi operei lui Ion Irimescu este o sinteză a tot ceea ce autorul a scris şi a publicat de-a lungul anilor despre acest sculptor, rodul unei cunoaşteri amănunţite şi al preţuirii deosebite de care s-au bucurat atât opera cât şi personalitatea marelui artist din partea lui Gheorghe A. M. Ciobanu. Avem în vedere „cronicile” din ziarul „Opinia fălticineană”, volumul „Irimescu statornicie şi zbor” (2000, Editura Crigarux din Piatra-Neamţ) precum şi alte numeroase publicaţii.
Volumul se deschide cu câteva pagini în care se realizează un adevărat poem în proză dedicat artistului, portret ce va fi completat în toate componentele alcătuitoare, pe întregul parcurs al lucrării, şi cu câteva precizări referitoare la: „eroul dominant al plăsmuirilor sale” pe care-l consideră a fi „omul în diversele ipostaze ale vieţii acestuia” sau „acest superlativ al vieţii – Omul”, precum şi „faţeta inedită a creaţiei sale” constituită din „subiectul renascentist al femininului matern” şi „convertirea vibraţiilor curgătoare în încremenirea sculpturalului”, „tema devenirii”, dar şi,, simbolul neiertătoarei clepsidre”.
De altfel, portretul realizat de Gh. A. M. Ciobanu este unul de excepţie, pe măsura personalităţii căreia îi este destinat, argumentele scriitorului fiind decupate cu o ştiinţă aparte din creaţia artistică a marelui sculptor şi prezentate eventualului cititor într-un limbaj ce trădează o cunoaştere aprofundată a artei sculpturale în general şi o cunoaştere amănunţită a operei celui portretizat.
Dar, această monografie-album nu este doar o înşiruire de date sau prezentări ale unor opere din creaţia sculptorului, ci, mai ales, o analiză pe baza înţelegerii fenomenului artistic, realizată cu profesionalism de către un cunoscător în varii domenii ale artei – Gheorghe A.M. Ciobanu, analiză punctată cu sublinieri asupra unor culmi ale artei maestrului precum cele dedicate imponderabilei arte a Muzicii, concretizată în mai multe sculpturi: „Muzică”, „Cântecul mâinilor”, „Trio”, „Flautist”, „Concert”, „Fata cu lira” ş.a. Deloc de neglijat este şi sublinierea faptului că în creaţia sa acest sensibil „Cavaler al Ordinului…Dalta” a lăsat pentru privitorul operelor sale o deschidere în interpretare spre „mâine”.
Probabil, pornind de la ideea de a veni în sprijinul potenţialului vizitator al Muzeului de la Fălticeni şi pentru a contribui la o mai bună înţelegere a operei lui Ion Irimescu, Gheorghe A. M. Ciobanu propune cititorului acestei cărţi o abordare tematică a creaţiei puse în discuţie, având în vedere mai multe categorii tematice grupate în capitole şi subcapitole: om-timp, timp, loc, demiurgie, om-cer, har, atingeri, evadarea ş.a. Tot tematic sunt prezentate şi reproducerile care întregesc prin ilustrare eseul monografic: alegoricul, fantasticul, artă monumentală, mitologicul, femininul, masculinul, filo- soficul, istoricul, iubirea, maternul, muzicul, nudul, portretul, religia, varia.
Această nouă contribuţie la bibliografia lucrărilor de referinţă privind opera sculptorului şi graficianului Ion Irimescu semnată de Gheorghe A. M. Ciobanu va fi în timp un reper de neocolit pentru toţi cei care vor veni în contact cu opera maestrului de la Fălticeni, întru înţelegerea acestei vaste creaţii.
Prof. Constantin TOMŞA