Luna lui Mărţişor a debutat în oraşul Roman cu expoziţia colectivă de pictură şi tapiserie „Zori de primăvară” desfăşurată la „romanArt gallery”, spaţiu în care şi-au etalat operele 19 artiste.
Vernisajul a avut loc pe data de 1 martie, ocazie cu care, gazda evenimentului, doamna Rodica Păduraru a mărturisit: „Este prima manifestare artistică de început de primăvară din oraş şi în această lună închinată femeii şi iubirii am considerat necesar să punem în valoare capacitatea creativă şi sensibilitatea feminină. De aceea am adunat un grup de 19 artiste din mai multe centre, de la Iaşi (Atena Simionescu, venită cu mai multe graficiene din cadrul Universităţii), din Bacău (Carmen Poenaru), din Piatra-Neamţ (Mariana Papară) şi bineînţeles, din Roman.”
„În această expoziţie lucrările sunt revelatorii şi oferta este foarte serioasă. Nu poate fi vorba despre o repetitivitate a lucrurilor deoarece găseşti aici, de la imagini descriptive, foarte uşor perceptibile ca mesaj, până la imagini criptate pe o anumită tehnică plastică, precum şi grafică multă, foarte consistentă şi foarte bine rezolvată; ceea ce este inedit însă este tapiseria prezentă aici. Acest dialog de genuri artistice nu face altceva decât să dea consistenţă unei asemenea manifestări şi să creeze un întreg” – a declarat pictorul romaşcan Iosif Haidu.
La sfârşitul manifestării am avut un schimb de păreri cu doamna Monica Carp, una din artistele expozante. De ce tocmai dumneaei? Pentru că în data cu pricina se întâmpla să-şi sărbătorească ziua de naştere, iar o dată cu felicitările i-am adresat şi două întrebări:
– Doamna Monica Carp, v-aş ruga să ne spuneţi câteva cuvinte despre participarea dvs. la această expoziţie.
– Particip cu mult drag la această expoziţie colectivă. Mă onorează să spun că am avut şi una personală în acest spaţiu superb, plin de luminozitate, care dă valoare lucrărilor de artă. De data acesta expun împreună cu nume sonore ale picturii feminine lucrări de tapiserie şi de pictură. Doresc să evidenţiez faptul că prin tapiseria mea am venit cu fragmente de ţesături populare, pe care le-am pus în valoare prin tuşele mele de culoare, prin cromatica mea personală. Apreciez foarte mult munca creatoarelor din trecut, ele nu mai sunt acum, dar eu le perpetuez valoarea, apreciez faptul că ele au creat fiind autodidacte şi au identificat singure corectul şi frumosul în artă. În plus au căutat să scoată la lumină creaţiile satului românesc, care ne individualizează ca popor. Nu întâmplător lucrările mele poartă denumirea de „Trepte”, pentru că sunt trepte ale creaţiilor mele şi ale femeilor de altădată, care ştiau să împletească munca pe câmp cu cea casnică, şi cum aveau un pic de răgaz treceau la stative, ţeseau, coseau, iar iile realizate le scoteau la iveală doar în zile de sărbătoare.
– Credeţi că tapiseria are viitor în artă?
– Are viitor în artă dar eu am punctat pe ţesătura specific românească, deoarece este foarte apreciată chiar la nivel european. Specific artei noastre populare este un ansamblu de linii şi de simboluri geometrice care au rămas în nemurire. La noi, fiecare motiv geometric are un sens bine configurat şi bine implementat care ne-a consacrat ca popor. De aceea, mai ales în contextul actual al globalizării, trebuie să insistăm şi să punem accent pe arta noastră populară, pe unicitatea ei.
A consemnat Gianina BURUIANĂ