În cadrul acţiunilor care conferă Timişoarei titlul de Capitală Culturală Europeană – evenimentul cultural al anului în România – în perioada 18 mai – 1 octombrie 2023, Complexul Muzeal Naţional Neamţ va organiza expoziţia temporară „Apogeul artei preistorice europene – Cultura Cucuteni”.
Dr. Ciprian-Dorin Nicola, directorul Complexului Muzeal Naţional Neamţ, precizează că această expoziţie „este un prilej deosebit pentru Complexul Muzeal Naţional Neamţ de a duce mai departe tradiţia începută la Salonic în 1997 şi continuată la Sibiu în 2007, aceea de a organiza expoziţii cu artefacte de prestigiu aparţinând celei mai importante civilizaţii preistorice europene – cultura Cucuteni – în capitalele culturale europene.
Astfel, ca urmare a colaborării cu Academia Română – Filiala Timişoara şi cu Muzeul Naţional de Artă din Timişoara, Palatul Baroc va găzdui cea mai prestigioasă colecţie de artă preistorică din răsăritul Europei. Cu acest prilej publicul vizitator va avea ocazia să admire capodoperele artei decorative şi figurative aparţinând culturii Cucuteni, obiecte de podoabă şi cult cu vechime de 5500-7000 de ani”.
La rândul lui, Acad. Dan Dubină, preşedintele Filialei Timişoara a Academiei Române, subliniază că exponatele „vor fi prezentate, atât publicului larg, iubitor de istorie şi frumos, cât şi experţilor participanţi la Congresul Uniunii Internaţionale de Ştiinţe Pre- şi Protoistorice ce va avea loc la Timişoara la începutul lunii septembrie, cele mai importante realizări ale culturii Cucuteni, adevărate capodopere ale artei preistorice europene din mileniile V-IV î.H. Vizitatorii vor putea admira, printre multe altele, celebrele „Hora de la Frumuşica”, „Soborul Zeiţelor” şi „Sfânta Familie” de la Poduri, complexele de cult de la Ghelăieşti, dar şi tezaurul de obiecte de podoabă de la Brad. În contextul multicultural şi atmosfera efervescentă a Capitalei Culturale a Europei, expoziţia „Cultura Cucuteni. Apogeul artei preistorice europene” dă o valoare aparte, unică chiar, acestui eveniment”.
Afişul expoziţiei, precum şi coperta catalogului expoziţiei au fost concepute de talentatul artist timişorean Vladimir Stancovici, student la Belle Arte la Universitatea din Coventry, Anglia.
Lucian UŢĂ
Hora de la Frumuşica
A fost descoperită în 1942 pe „Cetăţuia” din satul Bodeştii de Jos, jud. Neamţ. Este, pe drept cuvânt, efigia Muzeului din Piatra-Neamţ şi una din capodoperele culturii Cucuteni. De fapt este un suport antropomorf compus din şase statuete feminine, văzute din spate, înlănţuite parcă într-o horă. Meşterul cucutenian nu a modelat decât şoldurile care exprimă clar, însă, feminitatea personajelor. Artistul din mileniul al IV-lea î.Hr. a renunţat la modelarea capului, braţelor şi picioarelor, dar decupări ovale, pe două registre, conferă ritm ansamblului, dând impresia de rotire. Modelatorul a demonstrat un pătrunzător spirit de observaţie, rezultatul fiind o sinteză genială. Femeile reprezentate par preocupate de dansul lor ce trebuie să aducă soare, apă, belşug şi grâne. Impresia de ceremonie sacră, legată de reînvierea naturii, este accentuată de decorul în elipse pictate cu alb, pe fondul roşu al grupului. Oricum, Constantin Matasă, cel care a descoperit această piesă, a fost inspirat când a numit-o „Hora de la Frumuşica”.
Red.