Teatrul înseamnă să aduni
sarea promisiunilor din valurile zilelor.
Olivier Py
● FESTIVALUL DE TEATRU PIATRA NEAMŢ, EDIŢIA 37
Cu siguranţă, unul dintre cele mai aşteptate evenimente culturale ale judeţului este Festivalul de Teatru. Încă din ianuarie spectatorii întrebau la Agenţia de bilete în ce perioadă va fi festivalul anul acesta şi dacă vor fi pe afiş nume cel puţin tot atât de importante ca la ultimele două ediţii. În cadrul unei conferinţe de presă, a fost anunţată selecţia spectacolelor invitate în cadrul Ediţiei 37 a Festivalului de Teatru Piatra-Neamţ, care se va desfăşura în perioada 10-17 mai 2026. Această ediţie este curatoriată tot de domnul Paul Chiribuţă, ca şi Ediţia 36, şi are tema Teatrul – un dincolo prezent, fiind dedicată viziunilor regizorale puternice, aparţinând unor regizori din generaţii diferite, reprezentativi pentru teatrul românesc de astăzi. Dacă ediţia trecută a urmărit „invizibilul” pe care actorul îl poate aduce pe scenă, acum accentul cade pe lumea fabuloasă pe care marii regizori reuşesc să o construiască scenic.
Cuvântul curatorului: Malraux declara că „arta şi cultura sunt cuceriri înverşunate ale omului pentru a înălţa în faţa realităţii o lume care nu-i aparţine decât lui”. Parafrazându-l pe marele scriitor, îndrăznim să afirmăm că, dintre toate formele care au captat partea lor de insesizabil a realităţii, teatrul a contribuit covârşitor la impunerea prezenţei acelei alte lumi. A încerca să aduci în discuţie diversele grade de aparenţă a realului, a acţiona voluntar asupra relaţiilor dintre lucruri, a contribui la efortul de a da un sens existenţei, toate acestea sunt acte de comuniune, de solidaritate prin creaţie artistică cu întreaga omenire.
SELECŢIA SPECTACOLELOR PARTICIPANTE:
DOCTORUL
de Robert Icke, adaptare liberă după „Profesorul Bernhardi” de Arthur Schnitzler, regia Andrei Şerban
Teatrul Nottara Bucureşti
O SCRISOARE PIERDUTĂ
de Ion Luca Caragiale, regia Alexandru Dabija
Teatrul ACT Bucureşti
IERBAR
de Simona Popescu şi Radu Afrim, un spectacol de Radu Afrim
Teatrul Naţional Târgu-Mureş, Compania „Liviu Rebreanu”
I AM THE WIND
de Jon Fosse, regia Gábor Tompa
Teatrul Maghiar de Stat Cluj
RINOCERII
de Eugène Ionesco, regia Vlad Massaci
Teatrul de Comedie Bucureşti
EINE KLEINE NACHTMUSIK
teatru coregrafic, un spectacol de Gigi Căciuleanu
unteatru Bucureşti
PUNK ROCK
de Simon Stephens, regia Vlad Cristache
Teatrul Excelsior Bucureşti
INCENDII
de Wajdi Mouawad, regia Alexandru Mâzgăreanu
Teatrul de Stat Constanţa
LECŢIA
de Eugène Ionesco, regia Bobi Pricop
Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova
CABARETUL CUVINTELOR
de Matei Vişniec, regia Matei Vişniec
Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava
MARELE CUTREMUR
de Lavinia Branişte, regia Teodora Petre
Teatrul Dramaturgilor Români
VICLENIILE LUI SCAPINO
de Molière, regia Vlad Trifaş
Turkish State Theatre / Bursa State Theatre
LUCRURI PE CARE LE ŞTIU CA FIIND ADEVĂRATE
de Andrew Bovell, regia Vlad Bălan
Teatrul „Regina Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”
OMUL CARE ADUCE PLOAIA
de Richard Nash, regia Andrei Huţuleac
Teatrul „Maria Filotti” Brăila
CIULEANDRA
dramatizare de Angelina Roşca-Ichim după romanul lui Liviu Rebreanu, regia Dumitru Acriş
Teatrul Dramatic „Ion D. Sârbu” Petroşani
GHIMPL-NETOTUL
după Isaac Bashevis Singer, regia Daniel Iordan
Teatrul Tineretului Piatra-Neamţ
ALBASTRU
de Ionuţ Vişan, regia Andreea Vulpe
Teatrul Tineretului Piatra-Neamţ
FRUMOASA ŞI BESTIA
dramatizare de Călin Ciobotari după Fraţii Grimm
Teatrul „Luceafărul” Iaşi, regia Ion Ciubotaru
REGELE LEU
dramatizare de Sabrina Iaşchevici şi Ionuţ Vişan, regia Andrei şi Andreea Grosu
Teatrul de Animaţie „Ţăndărică” Bucureşti
HARTA LUI ELIAN
concept text Angela Ioan şi Nicoleta Lefter, regia Nicoleta Lefter
Teatrul pentru Copii şi Tineret GONG Sibiu
● LINIŞTE, SE REPETĂ!
Imediat ce s-au încheiat repetiţiile la ALBASTRU, în regia Andreei Vulpe, în Sala Studio „Corneliu-Dan Borcia”, actorul Rareş Pîrlog a început repetiţiile la one-man show-ul DEMENTIA. Textul şi regia îi aparţin. Interpretarea sa scenică va fi secondată de vocea actriţei Iulia-Paula Niculescu şi a fetiţei Eva-Maria Pîrlog. Spectacolul este dedicat memoriei tatălui său, Traian Pârlog, actor reprezentativ al Teatrului Tineretului, care a jucat pe această scenă între 1964-1967, respectiv 1974-1991, între cele două perioade fiind transferat la teatrele de stat din Piteşti şi Timişoara.
Actorul Rareş Pârlog, prezent în trupa TT din 2009, şi-a mai asumat poziţia de regizor la Teatrul Tineretului în cadrul spectacolelor Vânătorii de Ion Băieşu (2011) şi Chelnerul mut după Harold Pinter, un spectacol creat în 2016, în memoria actorului TT Florin Măcelaru, decedat la scurt timp după premiera spectacolului bazat pe aceeaşi piesă a lui Pinter, din 1993.
În acelaşi timp, la Sala Mare, regizorul Horia Suru a început repetiţiile la Confesiuni de Alexander Zeldin, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori şi regizori de teatru şi film britanici, din prezent. Născut în 1985, dintr-un tată rus de origine evreiască şi o mamă australiancă, Alexander a crescut la Oxford. Originile sale au influenţat dorinţa sa de a lucra în diverse părţi ale lumii, asumându-şi profund conceptul de multiculturalitate: Coreea de Sud, Orientul Mijlociu, Rusia, Franţa, Italia, Austria. A lucrat ca asistent de regie pentru mai multe producţii regizate de Peter Brook.
Inspirat de conversaţiile cu mama sa şi cu colegi ai acesteia, el creează în Confesiuni o poveste despre încercările unei femei de a fi ea însăşi, în faţa presiunilor vremii, reconstituind docu-ficţional un destin situat între bornele Australia 1943 şi Londra 2021. Alice învaţă să fie ea însăşi, împotrivindu-se vremurilor. Dar cum o modelează vremurile pe ea, de-a lungul a opt decenii?
● LANSARE DE CARTE LA TT:
Zaruri şi minuni de Adrian G. Romila, volum de proză scurtă, publicat la Editura Polirom
Pe 15 martie, Sala Mare a Teatrului Tineretului a fost plină cu un public cald şi curios să afle câte ceva din tainele laboratorului de creaţie al scriitorului Adrian G. Romila. De la întrebări intime, la discuţii despre teme prezente în literatura pe care o scrie, dialogul a durat peste o oră. Ne-am bucurat să regăsim în public numeroşi profesori de limba română, unii veniţi de la Roman şi Târgu-Neamţ, pentru a-l susţine pe confratele lor, scriitor. Grupul de elevi a fost şi acesta bine reprezentat, Adrian Romila (Găină) fiind un foarte iubit profesor de română şi latină la Liceul de Arte „Victor Brauner” Piatra-Neamţ. Seara a fost deschisă de scriitorul Adrian Alui Gheorghe, care a ales să vorbească despre noua carte a lui Romila printr-o parabolă. Apoi, gustul pentru citit a fost deschis prin lectura prozei „Ham”, în interpretarea actorilor Loredana Grigoriu, Dan Grigoraş, Andrei Merchea-Zapotoţki. Anecdotele au curs, ca şampania şi autografele de la sfârşit!
● ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI
Pe 27 martie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Teatrului, sărbătoare iniţiată în 1961 de Institutul Internaţional de Teatru ITI. Pentru a marca această ocazie sunt organizate diverse evenimente de teatru naţionale şi internaţionale. Una dintre cele mai importante dintre acestea este difuzarea Mesajului Zilei Mondiale a Teatrului prin care, la invitaţia ITI, o figură de talie mondială îşi împărtăşeşte reflecţiile asupra temei Teatrului şi Culturii Păcii. Primul mesaj al Zilei Mondiale a Teatrului a fost scris de Jean Cocteau în 1962.
Autorul mesajului Internaţional pentru Ziua Mondială a Teatrului din 2026 este actorul Willem DAFOE, actualul Director Artistic al Departamentului de Teatru de la La Biennale di Venezia, unul dintre membrii fondatori ai legendarei trupe The Wooster Group, actor de film, nominalizat de două ori la Oscar. Iată câteva fragmente din mesajul său adresat breslei teatrale şi iubitorilor de teatru din lumea întreagă:
„Elefantul din cameră sunt noile tehnologii şi reţelele sociale. Ele ne promit conectare, dar, în realitate, par să ne fi fragmentat şi izolat unii de ceilalţi. Îmi folosesc computerul zilnic, chiar dacă nu am social media; m-am căutat pe Google şi am cerut informaţii de la AI. Dar trebuie să fii orb să nu vezi cum contactul uman riscă să fie înlocuit de relaţia cu ecranele. Deşi tehnologia ne serveşte, problema profundă rămâne: nu mai ştim cine se află la celălalt capăt al firului, iar asta contribuie la o criză a adevărului şi a realităţii. Internetul poate ridica întrebări, dar rareori reuşeşte să capteze acea stare de uimire pe care o creează teatrul. O uimire care se naşte din atenţie, din implicare şi din comunitatea spontană a celor aflaţi într-un cerc de acţiune şi reacţie.
Ca actor şi creator de teatru, rămân un adept al puterii sale. Într-o lume tot mai divizată, mai controlată şi mai violentă, provocarea noastră este să nu lăsăm teatrul să fie corupt: nici să devină o simplă afacere comercială care oferă divertisment prin distragere, nici să rămână o instituţie prăfuită, care doar conservă tradiţii. Trebuie, în schimb, să-i hrănim puterea de a conecta oameni, comunităţi şi culturi şi, mai ales, capacitatea de a ne întreba: încotro ne îndreptăm?
Teatrul adevărat provoacă felul în care gândim şi ne încurajează să ne imaginăm lucrurile la care aspirăm. Suntem animale sociale, proiectaţi biologic pentru a interacţiona cu lumea. Fiecare simţ este o poartă către o întâlnire, iar prin această întâlnire ne definim mai clar pe noi înşine. Prin poveste, estetică, limbaj, mişcare şi scenografie – teatrul, ca formă de artă totală, ne poate face să vedem ce a fost, ce este şi, mai ales, ce ar putea deveni lumea noastră.”
Raluca NACLAD, consultant artistic