Copyright-Constantin Savin
Până pe data de 23 iulie, la Agapia s-a desfăşurat Şcoala de Vară a profesorilor de istorie din România, eveniment organizat de Societatea de Ştiinţe Istorice din România (SŞIR), Asociaţia Profesorilor de Istorie din Neamţ (APIN) şi Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai. Au fost pe metereze 50 de profesori din învăţământul preuniversitar, doctoranzi, cercetători din ţară.
Desfăşurată sub genericul „Modernitatea românească în secolele XIX – XXI. Proiecte de ţară – patrimoniu – istorie – educaţie”, Şcoala de Vară şi-a propus să analizeze, între altele, proiecţiile şi strategiile de dezvoltare ale românilor şi României în secolele XIX – XX, cum a fost construită o identitate naţională şi care ar trebui să fie direcţia de dezvoltare a României. Participanţii au discutat şi despre unele aspecte privitoare la istoria recentă a Republicii Moldova.
De la această manifestare nu au lipsit nici atelierele şi dezbaterile care s-au aplecat asupra locului istoriei recente şi istoriei locale în manualele şcolare de istorie sau asupra problemelor cu care se confruntă astăzi disciplina Istorie în învăţământul preuniversitar, subiecte aflate în strânsă legătură cu tematica acestei şcoli de vară. Au participat: prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta – decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie – preşedinte al SŞIR; prof. univ. dr. Toader Nicoară, director al Şcolii Doctorale „Istorie. Civilizaţie. Cultură”, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, prof. Elena Preda (ISJ Neamţ) ş.a.
File din istoria Curţii Domneşti
În urmă cu 519 ani, în luna iulie a anului 1497, începea construirea bisericii Curţii Domneşti, ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504). După cum aflăm din pisania-document a ctitoriei ştefaniene, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început a zidi şi a săvârşi acest hram în numele Naşterii cinstitului şi slăvitului prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul, întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi prea iubitului lor fiu Bogdan Voievod; care a început a zidi în anul 7005 (1497) iulie 15 şi s-a săvârşit în anul 7006 (1498) iar al domniei sale al 40 şi doilea curgător, luna noiemvrie 11 zile.
Aşadar, biserica voievodală a fost construită între anii 1497 – 1498, într-un timp record pentru vremurile actuale, adică într-un interval de un an şi câteva luni. În anul 1499 a urmat construirea turnului clopotniţă, care a funcţionat o vreme şi ca turn de strajă.
Prima atestare documentară a Curţii Domneşti de la Piatra-Neamţ apare într-un document emis în anul 1491, când Ştefan cel Mare face danie Mănăstirii Tazlău trei sate „care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra”.
Astăzi, din vechea Curte Domnească se mai păstrează fragmente din latura sudică a zidului de incintă şi colţul de nord-vest al pivniţelor palatului care cuprind o încăpere de acces, un coridor lung şi patru galerii, aceste încăperi găzduind astăzi Muzeul „Curtea Domnească”.
Simpozionul Naţional de Cartofilie
În perioada 8-10 iulie, Asociatia Filateliştilor Neamţ, Clubul Colecţionarilor Piatra- Neamţ şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ au organizat cea de a 23-a ediţie a Simpozionului Naţional de Cartofilie.
Ediţia din acest an a consemnat o dublă aniversare: 135 de ani de la naşterea marelui artist-fotograf Adolph A. Chevallier şi 150 de ani ai Casei Regale din România.
Startul simpozionului a fost dat pe 8 iulie, la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ, cu lansarea albumului-catalog „Chevallier – cronicarul foto al plaiurilor nemţene”, de prof. Sergiu Marian Găbureac, şi prezentarea lucrării „Manageri ai portului naţional. Familia Regală a României”, de ing. Constantin Paţilea. Meritul nostru, al nemţenilor, este că am reuşit să-l scoatem pe Chevallier din conul de umbră în care intrase, mai ales că este cel mai mare fotograf al Moldovei. Albumul, care conţine 3.000 de imagini, este pe DVD, pentru realizarea lui contribuind 30 de colecţionari. Lucrarea dedicată Casei Regale conţine imagini şi text despre portul popular românesc şi influenţa lui în lume, cu accent pe promotorii lui – membrii Casei Regale, a precizat Viorel Nicolau, amfitrionul manifestării.
Sâmbătă, 9 iulie, pe terasa restaurantului Unic, a avut loc Târgul colecţionarilor, cea mai atractivă şi mai spectaculoasă activitate a manifestării, reunind cele mai diverse exponate, „de la cutii de chibrituri la şerveţele”.
Duminică a avut loc lansarea lucrării „Asociaţia Filateliştilor Neamţ. Exponat monografic” şi au fost oferite şi diplomele Asociaţiei Filateliştilor Neamţ pentru anul 2016.
„De la un răsărit la un apus de soare”
Pe 15 iulie 2016, de la ora 11,00, Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş” a găzduit întâlnirea elevilor din promoţia 1956, a Şcolii Medii de Băieţi, Nr.1 din Piatra-Neamţ (azi, Colegiul Naţional „Petru Rareş”).
În cadrul acestei întâlnirii, după 60 de ani, foştii elevi au participat şi la lansarea romanului „De la un răsărit la un apus de soare” de Mihai Gh. Enăchescu, fost elev al prestigiosului liceu.
Mihai Enăchescu (n. 09.09.1899, Vidra, Crucea de Jos, Panciu Vrancea, – d. 20. 02. 1977 Piatra-Neamţ) a urmat Facultatea de Medicină din Iaşi şi Sorbona, unde obţine titlu de doctor în medicină. Mai mulţi ani a fost medic asistent la Institutul Medico-Biologic din Paris. Întors în ţară, a fost medic primar şi a deţinut funcţia de director al Spitalului din Piatra-Neamţ. A publicat numeroase articole şi studii de specialitate în revistele de ştiinţe medicale din ţară şi din străinătate.
La manifestare a fost prezent şi arh. Mihai-Gabriel Enăchescu care s-a ocupat de editarea şi publicarea acestui roman (la Editura „Cetatea Doamnei, din Piatra-Neamţ), după ce a stat în manuscris peste patru decenii.
Lansarea a avut loc sub egida „Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ”, iar prezentarea romanului a fost făcută de dr. Cristian Livescu, editorul Viorel Nicolau şi prof. Constantin Tomşa.
Lansare album Mircea Răsvan Ciacâru
Sâmbătă, 9 iulie, la Muzeul de Artă, a avut loc lansarea volumul de artă „Mircea Răsvan Ciacâru – o marcă inconfundabilă”, recent apărut la editura „Cetatea Doamnei” din Piatra-Neamţ. Au vorbit despre album, şi despre pictorul prezentat, criticii de artă Emil Nicolae şi Lucian Strochi, profesorul şi scriitorul Constantin Tomşa şi editorul Viorel Nicolau.
Mircea Răsvan Ciacâru s-a născut la Cluj în data de 9 iulie 1946. Urmează cursurile Facultăţii de Desen şi Arte Plastice din cadrul Universităţii Timişoara. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi activează în cadrul filialei Neamţ din anul 1974. Îşi începe cariera artistică cu câteva expoziţii personale la Piatra-Neamţ. În decursul carierei a deschis peste 20 de expoziţii personale în Bucureşti, Tel Aviv, Almere, Frankfurt pe Main, Piatra-Neamţ, Roman. Participă la peste 80 de expoziţii de grup, saloane de artă, bienale, tabere de pictură.
A fost ales „Artistul anului 2015” din cadrul filialei Neamţ a UAP România, a primit Premiul pentru Arta Plastica la Gala Culturii Nemţene / Superlativele Culturale ale anului 2015, a câştigat Premiul I la Expozitia – concurs „Omagiu pictorului Constantin Filimon”, 2015 şi i s-au acordat diplome de excelenţă la numeroase expoziţii. Are lucrări în colecţii particulare din Olanda, Franţa, Rusia, Canada, Israel, Suedia, Italia şi SUA.
Invitaţie la Biblioteca de vacanţă
Copiii şi tinerii nemţeni sunt aşteptaţi, pe perioada verii, la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” unde au parte de multe surprize plăcute, în cadrul programului intitulat „Biblioteca de vacanţă”. Astfel, pe parcursul lunilor iulie şi august, biblioteca organizează acţiuni informativ-recreative pentru dezvoltarea personalităţii la vârste mici, în scopul formării unor abilităţi şi deprinderi de lucru în echipă, dar şi activităţi de învăţare prin joc.
Atelierele incluse în program au în vedere să acopere o tematică diversă (cluburi de lectură, ateliere-dezbatere: ştiinţă şi cunoaştere, cultură şi civilizaţie europeană, drepturile copilului, ateliere handmade/quilling, jocuri logice şi distractive, educaţie rutieră şi civică), destinate copiilor şi tinerilor cu vârste cuprinse între 6 şi 13 ani.
Organizatorii activităţilor acestui proiect sunt Centrul de Informare Comunitară, Secţia de carte pentru copii & Ludotecă „Ion Creangă” şi Secţia de arte, carte străină şi multimedia „Victor Brauner” din cadrul Bibliotecii Judeţene, cu sprijinul unora din partenerii tradiţionali (precum IPJ Neamţ), dar şi cu cel al voluntarilor bibliotecii.
La stâna tradiţională din Ştrandul Municipal
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” organizează, în perioada 4 – 29 iulie, cea de-a VIII-a ediţie a Şcolii de Vară. Anul acesta, proiectul a avut un format nou, cursanţii urmând, pe parcursul celor patru serii, un circuit de cinci activităţi practice, după următorul program: curs de pictură/desen/grafică, curs de olărit/modelaj lut, hand made/recycle art/origami, confecţionare măşti şi aeromodelism.
Cursurile au avut loc la stâna tradiţională din Ştrandul Municipal între orele 10 – 14 (de luni până joi), iar vinerea în intervalul 10 – 12. Pentru ziua de vineri, organizatorii Şcolii de vară au organizat, pentru seria care tocmai îşi încheie activitatea, o excursie surpriză.
Costul fiecărei serii de cursuri a fost de 150 de lei, pentru cinci zile, fiecare serie de curs incluzând aproximativ 15 participanţi.
Alte oferte ale Şcolii de Vară s-au adresat iubitorilor de dans popular şi a celor de pictură în acuarelă. Astfel, tot în perioada 4 – 29 iulie, la sala de dans a Şcolii Populare de Arte din Piatra-Neamţ, coordonatorii clasei de dans popular, Claudiu Luchian şi Ion Luchian, au oferit lecţii gratuite de iniţiere în arta dansului popular.
La Târgu Neamţ, tabără pentru olimpici din Basarabia
Fundaţia Filantropică şi Culturală „Sf. Teodora de la Sihla” Târgu Neamţ, în colaborare cu Liceul „Prometeu” – Chişinău, Liceul Tehnologic „Ion Creangă” – Pipirig, Liceul Tehnologic Oglinzi, Clubul Copiilor Târgu Neamţ şi Biserica „Sf. Haralambie” Târgu Neamţ a derulat până pe data de 20 iulie, o tabără internaţională la care au participat 20 de copii olimpici din toate regiunile Basarabiei. Activitatea face parte din proiectul „Casa Prieteniei”, proiect care include activităţi de petrecere a timpului liber pentru copii, precum muzica, pictura, creţia literară şi pelerinajele.
„Venirea olimpicilor moldoveni în judeţul Neamţ datează de mai bine de două decenii. Activităţile se desfăşoară pe mai multe ateliere: pictură – secţiune coordonată de Violeta Zabulica de la Chişinău şi de Claudiu Mihăilă, pictor bisericesc; muzică – secţiune la care vor preda cursuri, printre alţii, sopranele Olga şi Claudia Caia şi Ionel Lazar; creaţie literară – atelier coordonat de prof. univ. Adrian Ghicov, de la Universitatea «Ion Creangă» din Chişinău. De asemenea, vom organiza şi pelerinaje, alături de copiii din Corul „Angeli” de la Biserica „Sf. Haralambie” Târgu Neamţ şi de copiii din Basarabia, precum şi concursuri, cei mai talentaţi copii urmând a fi recompensaţi cu premii”, ne-a spus, în debutul manifestării, scriitoarea Olguţa Creangă-Caia, organizator al evenimentului.
Irina NASTASIU