Romanul lui Adrian G. Romila dezvoltă într-un triptic interconectat teme precum exilul, călătoria, întoarcerea acasă, speranţa, periferia. Ca-ntr-un panoptic cu oglinzi paralele, părţile trimit unele la altele şi se reflectă reciproc prin numeroase analogii şi corespondenţe. Trei timpuri şi trei lumi se concentrează în tot atâtea personaje omonime care trec în moduri diferite prin experienţa înstrăinării, a neîmplinirii şi a imprevizibilului. Un tânăr ofiţer de marină italo-valah cu studii în Franţa revine la Bucureşti, în vara lui 1835, chemat de tatăl său pentru o misiune politică secretă la Constantinopol. Un universitar la litere din Constanţa lui 2019, exclus subit dintr-o bogată viaţă afectivă şi intelectuală, descoperă că scrisul nu e deloc o activitate lipsită de consecinţe. În sfârşit, sclavul poetului Ovidius exersează frumuseţile limbii latine alături de stăpânul său pe pământurile de la marginea lumii civilizate, în ultimii ani ai exilului tomitan. Deopotrivă roman de aventuri, exerciţiu metaliterar, thriller istoric, bricolaj autobiografic şi parabolă existenţială, povestea prinde în ţesătura sa inextricabilă polivalenţa de totdeauna a literaturii. Ea poate vorbi despre o mulţime de lucruri: fapte temerare, comploturi tenebroase, mirajul depărtărilor, războaie, suferinţe, moarte, libertate sau iubire. Dar peste toate, ea propune un pariu identitar, folosindu-se de autorul ei. Mai eficientă ca oricare altă tehnică submarină, literatura poate scoate la lumină chiar şi misterul unei epave scufundate. Iată încă una dintre mizele spectaculoase ale acestei cărţi.
„Cum ştim de la Curtius, metafora corabiei era pentru medievali reprezentarea cea mai frecventă a literaturii. Şi pentru Adrian Romila literatura a fost dintotdeauna o călătorie, una navală, în sensul cel mai literal al termenului – implicând deopotrivă riscuri majore & descoperiri aşijderea. Şi viceversa: călătoria a însemnat întotdeauna modul suprem de existenţă al literaturii, forma cea mai adecvată de transpunere a fantasmei în real. Acasă, departe este cartea lui de blazon, intersectând spectaculos cele două suprateme: personajul Romila călătoreşte & se descoperă în numele autorului Romila – într-un roman care pune în contiguitate surse dintre cele mai diverse: de la Manoil al lui Bolintineanu la Levantul lui Cărtărescu, de la Jules Verne la Radu Tudoran, de la Joseph Conrad la Pynchon. Ceea ce rezultă e o carte admirabilă, deopotrivă pour les enfants et pour les raffinés – una dintre cărţile acelea rare care pot converti un călător la literatură. Şi viceversa.” (Radu Vancu)
„Dacă Umberto Eco ar fi rescris Toate pânzele sus! cu Metamorfozele lui Ovidiu pe birou, ar fi ieşit Acasă, departe, acest triptic romanesc în care avatarurile livreşti ale lui Adrian G. Romila pornesc în aventuri marine prin istoria ultimelor două milenii. Un spectaculos melanj de genuri literare, vorbind cu fantezie, inteligenţă şi umor despre marile teme ale identităţii, libertăţii şi exilului, un roman-corabie pe care cei mai temerari dintre cititori se pot îmbarca pentru o călătorie cum alta n-a mai fost.” (Marius Chivu)
Red.