Formarea de competenţe este axa principală în studierea limbii şi literaturii române în clasele primare.
Receptarea textelor literare şi nonliterare prin tehnici de lectură adecvată dând dovadă de citire corectă, conştientă, cursivă şi expresivă este competenţa specifică numărul 3 pentru disciplina limba şi literatura română. Competenţele specifice reprezintă sisteme integrate de cunoştinţe, abilităţi, valori şi atitudini, sunt proiectate pentru tot parcursul claselor primare şi derivă din competenţele transdisciplinare şi competenţele-cheie/transversale.
Formarea celei mai complexe competenţe, competenţa citit-scris este necesară pentru a putea exprima gânduri, sentimente, fapte, pentru a le putea interpreta într-un mod adecvat.
Importanţa învăţării citirii, care devine astfel instrument al muncii intelectuale, este strict legată de calităţile pe care trebuie să le aibă.
Citirea trebuie să fie corectă, conştientă şi expresivă. Toate aceste calităţi trebuie să se împletească într-un tot unitar.
Prin citirea corectă se urmăreşte citirea şi rostirea clară fără adăugiri, repetări, inversiuni, accentuând corect cuvintele şi respectând intonaţia corespunzătoare semnelor de punctuaţie.
Citirea conştientă reprezintă înţelegerea textului de către elevi şi se realizează printr-o citire activă, unde intervin gândirea şi afectivitatea elevului, ducând la o înţelegere nuanţată şi sensibilă a textului citit.
Mesajul textului este înţeles în profunzime de către elevi prin citirea expresivă. Dezvoltarea imaginaţiei, a emoţiilor şi a simţului estetic sunt rezultate sigure ale citire expresive.
Citind corect, conştient şi expresiv, elevul înţelege şi trăieşte fiecare moment al textului, contribuind la formarea capacităţii de comunicare corectă, expresivă, fluentă.
Această abilitate, de a citi un text rapid, cu uşurinţă şi expresiv, fără a depune mult efort şi fără a avea dificultate în înţelegerea semnificaţiei textului, poate fi definită ca fluenţă în citire.
Aspectul praxiologic orientează spre valorizarea fluenţei în citire prin instruire directă într-un context interesant şi cu sens.
Activitatea desfăşurată pe parcursul unei perioade de patru săptămâni am denumit-o „Biblioteca vie”. Biblioteca este acel spaţiu dinamic, în care şcolarii trăiesc intens şi diferit experienţa citirii, biblioteca este un timp în care unii performează, alţii se descoperă, alţii remediază.
Am constatat că în cadrul lecţiilor curente, nu se reuşeşte, pe deplin, formarea abilităţilor de citire fluentă, de aceea am căutat alternative: activităţi extracurriculare, cercuri de lectură, întâlniri cu elevii mai mari, activităţi artistice, ore opţionale, care au oferit posibilitatea de a putea folosi timpul cu succes pentru dezvoltarea abilităţii de citire, prin crearea unui demers favorabil care favorizează realizarea obiectivelor propuse.
Prima activitate a fost o Invitaţie la lectură venită din partea elevilor de la clasa a X-a A, clasă cu profil învăţător, de la Colegiul Naţional „Gheorghe Asachi” Piatra-Neamţ. Prin activitatea desfăşurată, elevii colegiului au urmărit să le trezească elevilor de la clasa a IV-a A, clasă la care sunt învăţătoare, interesul pentru lectură. Liceenii au ales să prezinte trei texte diferite, în versuri şi în proză, pentru ca măcar unul să fie pe placul fiecăruia. Ca material didactic ajutător, au confecţionat cărticele cu textele propuse în care au lăsat spaţiu liber după fiecare, urmând ca elevii mai mici să lase impresii despre textul respectiv. În fiecare cărticică au găsit câte un semn de carte personalizat, realizat din baghete de lemn, colorate şi inscripţionate de elevii mai mari, cu mesaje ce îndeamnă la lectură.
Ca feedback, elevii au descris într-un cuvânt activitatea desfăşurată. Aceste cuvinte au fost scrise pe post-it-uri şi lipite pe o carte proiectată la videoproiector.
La sfârşitul activităţii, cei mici au primit provocarea de a citi întreaga poveste a lui Nică, a cărui imagine era ilustrată pe coperta cărticelelor. Aceştia au acceptat şi au promis că o vor citi şi vor transmite impresiile lor într-un mod în care îl vor considera ei mai atractiv.
Deoarece activitatea a avut scopul de a stârni interesul pentru citire al celor mici, am considerat că prin această provocare, le stimulăm dorinţa de a păşi în lumea minunată a cărţilor. (Iustin, elev clasa a X-a)
Considerăm că ne-am atins obiectivele propuse, bazându-ne pe faptul că, la plecarea noastră, elevii au exclamat că activitatea a fost SUPER! (Beatrice, elevă clasa a X-a)
La cea de a doua activitate elevii clasei a IV-a A au răspuns la întrebarea Ce ne şoptesc cărţile? Timp de o săptămână, elevii au trebuit să se gândească la răspunsul la această întrebare. După o săptămână ne-am dat întâlnire la biblioteca ŞCOLII GIMNAZIALE NR. 8, unde elevii, individual, în perechi sau în echipă, au prezentat răspunsurile lor sub formă de: poveste, ghicitoare, proverb, citat, lapbook, frământări de limbă, proiect, pictură sau desen. Am realizat şi un ciorchine cu răspunsurile lor:
– „hrana creierului”
– „televizorul oamenilor deştepţi”
– „vocea blândă a unui bătrân povestitor”
– „pragul dintre realitate şi ficţiune”
– „oglinda sufletului”
– „magie, aventură, înţelepciune…”
Următoarea activitate am desfăşurat-o în sala de clasă, aventuri, mister, acţiune… la Raftul cu poveşti. Pe podeaua clasei, care în închipuirea copiilor este covorul fermecat, zburător, barca cu poveşti, corabia piraţilor, castelul prinţilor şi prinţeselor, aşezaţi în cerc, fiecare cu lumea sa (cercul colorat) prezintă ultima carte/poveste citită. Apoi, fiecare copil a scris pe o bucată de hârtie colorată, ceva reprezentativ din cartea sa, pe care apoi a pus-o într-un plic. Toate plicurile anonime au fost puse într-un cufăr. Fiecare plic şi-a găsit la final proprietarul prin extragere din cufăr. Ceea ce au găsit în plicul extras, a fost ceea ce trebuiau să citească în următoarele două săptămâni.
A venit momentul să răspundem provocării date de colegii mai mari într-un mod inedit, într-un mod cât mai atractiv: Mărţişor pentru Ion Creangă – dramatizare. Am trecut la braţ cu Creangă (am invitat actorul Dan Grigoraş, de la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ, care a jucat rolul lui CREANGĂ), iar elevii au interpretat rolurile personajelor din poveştile lui Creangă. Activitatea s-a încheiat prin prezentarea fiecărui personaj interpretat, iar elevii mai mari au dat bileţele cu secvenţe din poveşti, pe care micii şcolari trebuiau să le extragă din căciula lui Nică şi să le citească, iar pentru citire primeau recompense.
La ultima activitate, Cel mai bun cititor, fiecare elev a prezentat lista poveştilor, povestirilor, descrierilor, poeziilor, textelor informative citite şi fişele de lectură, iar apoi au fost premiaţi elevii cu cele mai multe texte citite şi fişe completate cu diplome şi cărţi de citit.
În cea de a doua parte a experimentului am aplicat la clasă citirea cronometrată, vizând dezvoltarea fluenţei citirii.
La prima citire am prezentat elevilor un set de 32 de cartonaşe cu 32 de texte noi, nemaiîntâlnite de către elevi în lectura la clasă sau în afara clasei. Am format trei grupe de câte zece, respectiv unsprezece elevi şi astfel am organizat citirea cronometrată/citirea pe minut a unui text la prima vedere. În timp ce lucram cu elevii primei echipe, celelalte două echipe pictau, apoi cât am lucrat cu elevii din cea de a doua grupă, celelalte două lucrau în perechi rebusuri şi acrostihuri, iar cât timp am lucrat cu elevii ultimei grupe, celelalte două reconstituiau imagini reprezentative ale Munţilor Carpaţi. Fiecare elev a extras câte un cartonaş pe care avea textul, precum şi câte două întrebări ce vizează înţelegerea conţinutului textului. Am pornit cronometrul, apoi am notat în fişa fiecăruia numărul de cuvinte citite într-un interval de un minut.
După ce a terminat de citit fiecare grupă, elevii au ales un text, prin vot secret, pe care şi-ar dori să îl citească cu toţii. Astfel am ales textul pentru următoarele trei citiri.
Înainte de a realiza cea de a doua citire cronometrată, am realizat citirea model a textului, apoi, elevii au citit textul în gând şi au subliniat cuvintele necunoscute. Am explicat cuvintele noi, după care elevii au recitit textul pe secvenţe mici, înlocuind cuvintele subliniate cu explicaţia/sinonimele acestora. Citirea ecou a fost următoarea etapă, după care elevii au formulat oral întrebări pe baza textului, la care primeau răspuns de la colegul pe care îl numeau. După aceste secvenţe am reluat algoritmul citirii cronometrate, înregistrând o îmbunătăţire a citirii cuvintelor pe minut cu 20 la sută.
La cea de a treia citire am realizat citirea de tip spectacol, am împărţit textul în fragmente şi am realizat planul simplu de idei. După aceste etape am reluat algoritmul citirii cronometrate înregistrând o îmbunătăţire a citirii cu 39 procente.
A patra citire a textului a debutat cu citirea acestuia pe fragmente logice şi recitirea planului de idei. După aceasta am realizat povestirea fiecărui fragment dezvoltând ideea principală, iar la final am realizat povestirea întregului text. Pentru o înţelegere aprofundată a textului am refăcut cu elevii traseul personajului pe harta lumii, identificând locurile prin care a trecut şi ce acţiuni a făcut în fiecare loc. Am încheiat activitatea prin crearea unei poveşti asemănătoare pornind de la traseul realizat. Apoi am reluat algoritmul citirii cronometrate înregistrând o îmbunătăţire de 70 de procente.
În ultima parte a experimentului mi-am propus realizarea unei activităţi cu titlul Dezvoltarea citirii fluente în clasele primare – masă rotundă, în care să prezint toate aceste date şi rezultatele obţinute şi unde să fie expuse păreri, opinii şi exemple de bune practici.
Carmen-Vasilica ANDRIESCU
Şcoala Gimnazială Nr. 8 Piatra-Neamţ