Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ îşi omagiază patronul spiritual, la 60 de ani de la trecerea acestuia în veşnicie (13 noiembrie 1960), conturându-i ceremonios chipul şi fapta, din lumina mereu vie a cărţilor. Aşadar, ilustrului cărturar, un nou mănunchi de gânduri pioase, împletite cu recunoştinţa tuturor celor ce azi pot culege, din opera şi biblioteca sa, inegalabilă roadă pentru suflet, inimă şi învăţătură.
Fabuloasa donaţie de carte şi publicaţii periodice donată oraşului Piatra-Neamţ de către Gheorghe Teodorescu-Kirileanu face din Biblioteca Judeţeană Neamţ, în patrimoniul căreia se află, una din cele mai reprezentative biblioteci din ţară, cu valoroase colecţii de carte veche, rară şi bibliofilă.
Cinstind memoria distinsului înaintaş, bibliotecarii nemţeni nu uită, omagiind reperele inestimabilei sale moşteniri culturale, să reamintească noilor generaţii şi de fundamentala contribuţie a lui G.T. Kirileanu atât la editarea scrierilor politice ale lui M. Eminescu (1905, ediţie critică la Minerva, alături de I. Scurtu şi 1909, Icoane vechi şi icoane nouă, la Vălenii-de-Munte, cu sprijinul lui N. Iorga), cât şi la cunoaşterea operei lui Creangă, prin realizarea, pe parcursul a mai bine de jumătate de secol (1906-1960), a numeroase ediţii-etalon ale scrierilor marelui povestitor.
Calitatea sa de editor de referinţă al operei lui Creangă, începută la îndemnul lui Titu Maiorescu, a fost convingător ilustrată, de la bun început, de atitudinea sa, cu adevărat ştiinţifică, în enunţarea celor mai riguroase criterii: „Opera lui Creangă nu este ca un abecedar sau altă carte didactică, în care ar trebui să domnească limba comună (iar nu dialectul moldovenesc ori muntenesc), ci, pe lângă toate, este şi un document folkloric şi, ca atare, trebuie lăsată cu totul neştirbită şi nestropşită – icoană credincioasă a mediului din care a răsărit.”
Apropierea lui Kirileanu de Creangă este însă mai veche şi are ca reper cronologic toamna anului 1899, când foarte populara revistă de folclor „Şezătoarea” din Fălticeni pregătea un număr omagial, la 10 ani de la moartea marelui humuleştean. Propunându-şi să abordeze o temă importantă, respectiv soarta manuscriselor lui Ion Creangă, tânărul publicist (student pe atunci la Facultatea de Drept din Iaşi) va fi pornit în căutarea preţioaselor file, descriind cu regret mult regretabila lor stare de deteriorare şi risipire, iar demersul său a contribuit decisiv la ulterioara şi salutara salvare.
Un alt element important al biografiei lui G.T. Kirileanu este îndelungata sa carieră în serviciul Casei Regale (1905-1930), în calitate de redactor, bibliotecar şi şef al Serviciului de petiţii şi ajutoare, activităţi pentru care a fost apreciat în mod deosebit nu doar de regii Carol I şi Ferdinand, de Regina Maria, Prinţul Barbu Ştirbei, N. Iorga şi Ion I.C. Brătianu, ci şi de alţi reprezentanţi de seamă ai câtorva generaţii de cărturari şi oameni politici.
Abordând o mare diversitate a preocupărilor culturale, ilustrul editor şi polihistor a fost şi un apreciat cercetător al folclorului, istoriei, filologiei şi tradiţiilor populare, ceea ce oferă tot atâtea noi argumente pentru care nemţenii pot să facă şi astăzi, măcar cu sufletul, o recunoscătoare reverenţă întru amintirea celui care şi-a legat definitiv numele de spaţiul nemţean, mereu evocat de el prin formulele de filială familiaritate „moş Ceahlău” şi „mama Bistriţa”.
Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu”, ale cărei resurse pot fi căutate şi de acasă, prin intermediul catalogului digital – https://bibgtkneamt.ebibliophil.ro/ – oferă publicului şi câteva date despre personalitatea eponimă – http://www.bibgtkneamt.ro/biblioteca/despre-noi/item/22-gtkirileanu.
De asemenea, pagina de Facebook a compartimentului Comunicare al bibliotecii are o rubrică specială denumită „Restitutio G.T. Kirileanu”, în care pot fi găsite documente din arhiva familiei, ca de exemplu:https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=167266251591679&id=111300833854888.
Cu acest prilej, în spaţiul expoziţional de la parterul bibliotecii, a fost organizată expoziţia de publicaţii „G.T. Kirileanu şi moştenirea sa culturală – 60 de ani de la trecerea în veşnicie (13 martie 1872 – 13 noiembrie 1960)”, care poate fi vizionată în timpul programului cu publicul.
(Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ)