Publicaţia, care s-a numit iniţial „Învăţătorul Moldovei”, a apărut la 3 octombrie 1954. Era cel dintâi ziar din perioada sovietică ce se adresa cadrelor didactice din RSS Moldovenească. Avea patru pagini, format mare (A2). La început, ieşea duminica, mai târziu – în zilele de joi –, cu subtitlul „Organ al Ministerului de Învăţământ şi al Comitetului Profesional al Lucrătorilor Şcolii Începătoare şi Mijlocii din RSS Moldovenească”.
Primul său redactor-şef a fost M. Şleahtici, succedat de Vl. Semeniuc. Era un ziar complet politizat, majoritatea articolelor referindu-se la teoria marxist-leninistă, educaţia ateistă şi învăţarea limbii ruse în şcoala naţională.
Din 1 ianuarie 1957, a început să apară cu denumirea de „Cultura Moldovei”, devenind organ al Ministerului Învăţământului şi Culturii, redactor-şef fiind numit poetul P. Cruceniuc. Ziarul apărea duminică şi joi, în patru pagini de format A2, deosebindu-se de cel precedent prin stilul său elevat şi articolele semnate de I. Podoleanu, P. Darie, P. Cărare, I. Ciocanu, A. Strâmbeanu, S. Saka, A. Codru, V. Beşleagă ş. a.
În timpul „dezgheţului” hruşciovist, a fost prima publicaţie care îşi permitea pluralitatea de opinii, vorbind despre reforma ortografică sau creaţia scriitorilor români B. Delavrancea, N. Bălcescu, I. L. Caragiale. În numărul din 13 ianuarie 1957 a fost reprodusă, în fotocopie, felicitarea lui M. Sadoveanu, astfel prezentându-se ortografia firească a limbii române. (…)
La 3 aprilie 1965, sub egida Editurii de Partid, publicaţia începe să apară cu denumirea „Cultura”, în 16 pagini de format mic (A3) şi cu subtitlul „Publicaţie social-politică, pedagogică, cultural-literară”.
Începând cu 7 aprilie 1977, pe baza săptămânalului „Cultura”, sunt fondate două publicaţii diferite: „Literatura şi arta”, organ al Uniunii Scriitorilor şi al Ministerului Culturii (mai târziu, numai al Uniunii Scriitorilor), şi „Învăţământul public”, organ al învăţământului şi al Consiliului Republican al sindicatelor de ramură.
„Literatura şi arta” are un merit deosebit în mişcarea social-culturală şi naţională, legată de destrămarea imperiului rus şi de obţinerea independenţei statului Republica Moldova. În acest timp, revista a fost o portavoce a românilor basarabeni, avându-l ca redactor-şef pe N. Dabija, cel mai longeviv în această funcţie (1986-2021).
După decenii de scriere cu litere ruseşti, „Literatura şi arta” este printre primele publicaţii care trec la grafia latină şi susţin înlocuirea limbii ruse cu limba română ca limba oficială. Pe paginile ei erau abordate subiecte interzise la acea vreme, precum deportările sau foametea organizată, redeschiderea bisericilor ş. a.
Este prima publicaţie periodică apărută în grafia latină cu regularitate în perioada postbelică (la 15 iunie 1989, cu mult înainte de a intra în vigoare legea privind trecerea la grafia latină). Astfel, în 1990 a devenit revista cu tirajul cel mai mare din Europa: de la 6.500 de exemplare în 1986, la 186 de mii în 1988 şi 260 de mii în 1990.
Ca deputat în Parlament (de legislaturile 1990-1994, 1998-2001), N. Dabija a contribuit la promovarea unor acte istorice, precum Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, legile care au oficializat tricolorul ca drapel de stat şi au consfinţit stema şi imnul de stat ale Republicii Moldova. I-a revenit conducerea săptămânalului într-o perioadă foarte dificilă de mobilizare a mişcării democratice, de trezire a conştiinţei naţionale, de declarare a românei ca limbă oficială. N. Dabija, autor a peste 80 de volume de poezie, proză şi eseuri, a fost ulterior preşedinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române şi membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Săptămânalul a devenit unul simbol, în care s-a scris şi se scrie istorie, în care a fost publicată „Scrisoarea deschisă a celor 66”, semnată de scriitori, savanţi, oameni de cultură (septembrie 1988), adresată Comisiei Interdepartamentale în frunte cu preşedintele Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, ce urma să se ocupe de problema limbii de stat, a alfabetului şi a istoriei.
„Literatura şi arta”, publicaţie a Uniunii Scriitorilor, a devenit una a întregii intelectualităţi din Republica Moldova. Pe paginile sale au apărut versuri de: Gr. Vieru, L. Lari, G. Furdui, A. Păunescu; proză şi articole de: M. Cimpoi, I. Druţă, I. Ungureanu ş. a.
Din anul 2021 redactor-şef al săptămânalului este jurnaista Doina Dabija (Dobzeu), fiica regretatului scriitor N. Dabija. Echipa redacţională a săptămânalului a încetăţenit (din 2006) tradiţia de a sărbători laureaţii „Literaturii şi arta” pentru un anumit an, oferind premii pentru: poezie, proză, critică, publicistică, ştiinţă, arte, debut, satiră şi umor.
În 1999 a fost considerată cea mai bună publicaţie a anului (categoria publicaţii literare) la Festivalul Regional al Presei din Europa Centrală şi de Est (Lvov, Ucraina).
În 2009 a fost publicat un număr aniversar – nr. 39 (3.343), în care au apărut zeci de mesaje de felicitare şi aduceri-aminte, din partea autorităţilor, scriitorilor, istoricilor şi a altor intelectuali din Republica Moldova şi România, despre calea istorică pe care a parcurs-o „Literatura şi arta”.
Anul acesta, pe 3 oct., Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Academia Română au organizat, un eveniment special dedicat marcării a 70 de ani de activitate a revistei. Sala Azurie a AŞM a adunat numeroşi oameni de ştiinţă şi cultură, care au aplaudat lansarea cărţii „Literatura şi Arta. Revista care a făcut istorie”, apărută la editura „Universul” din Chişinău. A luat cuvântul preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu şi a fost transmis mesajul video al preşedintelui Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop.
(N. R. Preluare şi actualizare după – Calendar Naţional 2024, Biblioteca Republicii Moldova – Chişinău, 2023)
Elena HARCONIŢA