În zilele de 28 şi 29 octombrie 2022, s-a desfășurat, la Universitatea „St. Kliment Ohridski” din Sofia, cea de a XIV-ea ediţie a Conferinţei internaţionale Educaţia din perspectiva valorilor. Desfăşurată în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia, Universitatea din Primorska (Slovenia), Universitatea din Helsinki (Finlanda), Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi Universitatea de Stat din Republica Moldova, conferinţa a răspuns unor subiecte actuale privind modelele în educaţie şi formare socio-profesională, în contextul în care asistăm la o degradare a valorilor în toate domeniile de activitate. La ce valori ne referim astăzi? Mai avem adevărate modele pe care ar trebui să le urmăm? Unde găsim aceste modele şi la ce facem referire când le definim?
Dintre temele şi subiectele abordate în cadrul lucrărilor conferinţei: Digitalizarea educaţiei şi finalităţile învăţământului actual; Familia şi noile paradigme ale educaţiei; Educaţie şi valori în societatea contemporană; Formarea iniţială şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice; Didactica actuală şi inovarea în învăţământ; Cercetări privind utilizarea TIC în educaţie; Modele privind învăţarea pe tot parcursul vieţii; Repere în educaţia religioasă actuală; Perspective moderne în educaţia morală; Literatură şi valori în educaţie; Aspecte etice în educaţie; Relaţia valori naţionale – valori globale în educaţia contemporană; Învăţarea la distanţă în vremuri de criză; Priorităţi în proiectarea curriculumului; Incluziune şi echitate în educaţie; Tendinţe şi probleme în practica educaţională; Problematici actuale în etica de cercetare ştiinţifică.
Cei 104 participanţi (cadre didactice universitare, cercetători, doctori şi doctoranzi), împărţiţi în opt sesiuni, au susţinut materialele în limbile engleză, română şi bulgară.
Formarea valorilor la elevi constituie un obiectiv al educaţiei umaniste, ale cărei conţinuturi reprezintă valori prin ele însele. În contextul actual, valorile promovate de ţara noastră coincid cu valorile europene.
În altă ordine de idei, suntem conştienţi de faptul că perioada pandemiei a lăsat repercusiuni în educaţia şi formarea profesională a tinerilor, însă, totodată a determinat cadrele didactice (fie din sistemul universitar, fie din preuniversitar) să îşi adopte strategiile noilor situaţii, să realizeze diverse resurse educaţionale deschise care pot fi utilizate pe viitor, fie că vorbim despre sistemul de învăţământ clasic, cu prezenţă faţă în faţă, fie în varianta on-line.
Dr. Mihai FLOROAIA