În perioada 30 octombrie -1 noiembrie 2022, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a fost gazda Simpozionului internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie şi Artă, cu tema generală Rugăciunea – inima Bisericii. De maximă actualitate, această temă a vizat cinci direcţii: Rugăciune, isihasm, comunitate, cult: căi spre Dumnezeul Cel Viu; Rugăciunea şi practicanţii ei în diferite tradiţii creştine sau religioase; Rugăciunea în Duh şi Adevăr. Ipostazieri isihaste ale rugăciunii; Mai e nevoie de rugăciune? La ce mai sunt buni rugătorii?; Rugăciune şi isihasm: rolul şi importanţa lor în diferite tradiţii creştine sau religioase.
Debutul a avut loc cu slujba de Te Deum, în Paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Campusul Universitar „Nicolae Ivan”, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a Preasfinţitul Părinte Benedict Bistriţeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi a altor participanţi şi invitaţi de seamă.
Lucrările s-au desfăşurat în format hibrid, cu prezenţă fizică şi on-line, în limbile română şi engleză, adunând ierarhi, zeci de profesori, teologi şi oameni de cultură din ţară şi străinătate (Polonia, Elveţia, Liban, SUA, Kenya şi India) care au dezbătut diverse teme şi probleme de actualitate ce se încadrează în tematica anului curent, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului şi An comemorativ al Sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ.
În alocuţiunea pe care a susţinut-o, pr. prof. dr. René Roux, rectorul Facultăţii de Teologie din Lugano, Elveţia, a subliniat rolul rugăciunii în contextul actual şi a prezentat noile proiecte de parteneriat ce se vor desfăşura între facultatea pe care o manageriază şi facultatea clujeană.
Dintre cele peste 100 de subiecte prezentate în plen şi pe secţiuni, menţionez: Binecuvântaţii noştri Părinţi – Icoane de smerenie; Lecţie de isihasm practic – Sfântul Marcu Ascetul în scrierile lui Dadişo Qatraya; Tefilah ve Hochma – rugăciune şi mărturisirea credinţei în Tanakh; Sfântul Grigorie Palama. Discurs teologic şi experienţă spirituală în confuzia ideologică actuală; Taina libertăţii în teologia ortodoxă. Autodeterminare (αὑτεξούσιο), libertate naturală a voinţei (φυσίκο θέλημα), vointa gnomica (γνωμικό θέλημα) sau libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu(ἐλευθερία τῆς δόξης – Rom. VIII, 21)?; Puterea unificatoare a mintii. Repere din teologia Sfantului Grigorie Palama; Gândirea şi simţirea în acţiunea pastorală cotidiană. Metabolismul rugăciunii „funcţionale”; Influenţa palamită în iconografia bizantină; O perspectivă catehetică asupra rugăciunii inimii; Despre rugăciune la păgânii romani şi romanii creştini în Biserica Primară. Consideraţii istorico-apologetice; „Casa Mea, casă de rugăciune se va chema, pentru toate neamurile”- biserica parohială, loc de formare sufletească într-o lume secularizată; Memoria istorică a rugăciunii; Caracterul teofanic al teologiei şi rugăciunii simeoniene; Medicina între magie şi/ sau minune; Fenomenologie şi teologie astăzi. Întâlniri în orizontul experienţei rugăciunii; Dimensiunea misionară a rugăciunii în întâlnirile ecumenice ale Consiliului Mondial al Bisericilor; Actualitatea învăţăturilor Sfântului Vasile de la Poiana Mărului despre rugăciunea inimii pentru omul contemporan; Întâlnire, cunoaştere, judecată. Rugăciunea în viziunea mitropolitului Antonie (Bloom) de Suroj; Literatura teologică anticomunistă în România interbelică. Câteva repere; Compozitori români inspiraţi de rugăciunea isihastă; Rugăciunea Împărăteasa mea cea preabună în gândirea muzicală a lui Anton Uncu; Un manuscris psaltic din Şcoala Paisiană aparţinând lui Visarion Protopsaltul şi Duhovnicul de la Mănăstirea Neamţului; Cântarea, ajutor în rugăciune pe calea desăvârşirii; Lumina în limbaj contemporan; Ipostaze ale comuniunii şi rugăciunii în iconizările Cinei celei de Taină; Doctrina despre rugăciune la Origen; John Meyendorff şi antropologia teocentrică isihastă; Rugăciunea între modernitate şi postmodernitatea secularizată; Practicarea rugăciunii în Evul Mediu, între necesitate şi teroare; Chipul „cultic sinodal” al omului hristomorfizat; Profilul rugăciunii pacienţilor incurabili aflaţi în stadii avansate de boală; Importanţa rugăciunii ca resursă terapeutică în depresie şi anxietate, o scurtă sinteză; Rolul rugăciunii în reducerea stresului academic şi creşterea satisfacţiei profesionale, la dascăli; Naraţiuni despre rugăciune în arhivele Securităţii: fragmente din dosarele Rugului Aprins de la Antim; Catehizarea adulţilor prin intermediul părinţilor filocalici, proiect aplicabil parohial sau simplă retorică teologică? Studiu de caz: Filocalia 1; Rugăciunile de mijlocire – aspecte interconfesionale; Tipuri de rugăciuni în şamanismul din Coreea de Sud; Rugăciunea părinţilor în educaţia copilului preşcolar în vremuri digitale; Cuvânt şi tăcere în dialogul dintre om şi Dumnezeu; Rugăciunea ca meditaţie la Patimile lui Iisus – Drumul Crucii în pictura lui José Alchibar etc.
În cadrul simpozionului a fost vernisată o expoziţie de Artă Sacră cu lucrări ale profesorilor şi studenţilor de la secţia Artă Sacră din cadrul facultăţii, expoziţie deschisă în perioada 31 octombrie – 30 noiembrie 2022.
Ultima seară, s-a încheiat cu un superb concert susţinut de Corul de Cameră Psalmodia Transylvanica, dirijat de pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu, directorul Şcolii Doctorale „Isidor Todoran”. Corul bărbătesc a bucurat auditoriul cu piese din repertoriul coral bisericesc şi tradiţional românesc, aparţinând următorilor compozitori: pr. Alexandru Delcea, pr. Constantin Drăguşin, Nicolae Lungu, Augustin Bena, Iulian Cârstoiu, Nicolae Ursu şi Ion Vidu.
Devenit de mult o tradiţie academică în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, simpozionul din acest an s-a remarcat prin seriozitatea organizării, a desfăşurării lucrărilor pe secţiuni, a numeroasei participări şi, nu în ultimul rând, rigurozitatea ştiinţifică a referatelor prezentate.
Dr. Mihai FLOROAIA