* Interviu cu dr. Dorin Ciprian Nicola, directorul Complexului Muzeal Neamţ
Ciprian-Dorin Nicola (n. 19.04. 1976) a absolvit Liceul Calistrat Hogaş din Piatra-Neamţ (1994), este licenţiat în istorie al Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi (1998), a făcut studii aprofundate în Franţa, unde a fost bursier SOCRATES la universităţile din Tours, Angers şi Orleans (1999) şi are un doctorat în istorie la Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi (2006).
Scurt timp, profesor de istorie (1998-2001), apoi, în cadrul Complexului Muzeal judeţean Neamţ, muzeograf-arheolog la Muzeul de Istorie şi Arheologie (2001-2004) şi cercetător ştiinţific la Centrul Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni (din anul 2004).
Este atestat ca Expert în bunuri arheologice şi istorico-documentare, are calitatea de Arheolog-expert şi este membru în Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor din România.
În cadrul Complexului Muzeal judeţean Neamţ, a îndeplinit funcţia de director adjunct (mai 2007- aprilie 2016), şi director-manager interimar (aprilie-august 2016; mai-decembrie 2017). În urma câştigării concursului pentru ocuparea postului de director-manager, cu o medie finală aproape de maxim – 9,88, Ciprian-Dorin Nicola este instalat ca director plin, în ianuarie 2018.
* Domnule director, nu vreau să discutăm despre drumul pe care, în România, un om potrivit ajunge la locul potrivit. Mi se pare un drum încă plin de năbădăi, prin urmare vom limita discuţia la chestiuni tehnice. Sunteţi de mai multă vreme o autoritate în specialitatea dvs., aşa că vă rog să punctaţi liniile directoare ale activităţii Complexului Muzeal Neamţ, în anul care tocmai s-a încheiat.
– Anul trecut Complexul Muzeal Judeţean Neamţ a făcut ceea ce face bine de mai multă vreme. Adică a desfăşurat activităţi culturale, ştiinţifice şi de cercetare, a asigurat îndrumarea vizitatorilor la toate unităţile muzeale deschise pentru public, şi a încercat să răspundă cât mai eficient normelor academice, obiectivelor strategice trasate la nivel naţional de viziunea de dezvoltare durabilă în domeniul cultural, subordonându-se, normal, legislaţiei în vigoare.
Principalele direcţii au vizat actualizarea expoziţiilor permanente, organizarea de expoziţii temporare, sesiuni, simpozioane, colocvii, desfăşurarea cercetării ştiinţifice prin săpături arheologice sistematice, supravegheri arheologice la proiecte de investiţii, cercetări arheologice cu caracter preventiv, prelucrarea materialului arheologic, colectarea de materiale geologice, paleontologice şi biologice, studiu în arhive şi biblioteci, realizarea şi editarea unor volume de specialitate, derularea unor activităţi cu caracter promoţional, asigurarea protecţiei patrimoniului, gestiunea şi evidenţa patrimoniului, realizarea planului de venituri extrabugetare şi asigurarea pregătirii profesionale a angajaţilor.
* Ca să zic aşa v-aţi îndeplinit fişa postului. Ce loc a avut relaţia cu şcoala în acest noian de activităţi?
– S-a acordat o atenţie mult mai mare derulării proiectelor de Educaţie muzeală, prin Ateliere pedagogice cu tema „Evul mediu recompus”, prin iniţiativa de implementarea proiectului „Museum SC(h)OOL” (evaluarea şi studierea colecţiilor muzeale şcolare), prin continuarea şi extinderea ariei de aplicare a proiectelor de educaţie muzeală de tipul ateliere pedagogice cu tema „Muzee şi Şcoli” „Voluntari în muzee” derulate de specialiştii instituţiei noastre la unităţi de învăţământ şi muzee (Neamţ, Bacău, Galaţi, Iaşi), în paralel cu demersurile de a deschide punţi între muzee şi şcoli (prin organizarea de concursuri şcolare şi ateliere experimentale) spre a facilita cunoaşterea patrimoniului cultural naţional, mai ales prin intermediul atelierelor de arheologie experimentală.
* Aceasta priveşte alfabetizarea celor mici. Cu adulţii cum v-aţi descurcat?
– S-au organizat şi întâlniri şi discuţii cu factorii de decizie la nivelul instituţiilor de cultură din judeţ, aşa cum a fost Masa rotundă Protecţia patrimoniului cultural – Aspecte legislative, în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Neamţ şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ – Poliţia de Patrimoniu. În acelaşi context s-a desfăşurat Masa rotundă Tendinţe actuale în managementul muzeal. Probleme de sistem şi perspective, care a reunit la Piatra-Neamţ manageri de instituţii muzeale şi promotori culturali din întreaga ţară sau Masa rotundă – Vocaţia libertăţii. Forme de disidenţă în România anilor 1970-1980, care i-a avut drept invitaţi pe Ana-Maria Cătănuş, cercetător în cadrul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română şi Igor Caşu, director (fondator) al Centrului pentru Studierea Totalitarismului de la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova.
* Ştiu că aţi lucrat singuri în punctarea unui calendar local şi naţional, dar aţi avut şi numeroase colaborări. V-aş ruga să nuanţaţi puţin…
– Momentele aniversare de peste an s-au concretizat în manifestări precum Aniversarea: Ion Creangă – 180 de ani de la naştere (1 martie 2017); Simpozionul: Ziua Oraşului Roman (30 martie – 625 de ani de la prima atestare documentară); Simpozionul – Zilele „Calistrat Hogaş” – 170 de ani de la naştere. Călătoria ca temă literară (19 aprilie 2017); Expoziţia temporară – 140 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a României (mai-iunie 2017); Simpozionul – Evocarea unor personalităţi nemţene (24 iunie 2017); Expoziţia temporară: Muzeul de Istorie Roman – 60 de ani. Şantiere arheologice în obiecte şi imagini, (septembrie 2017); Simpozionul – Zilele „Calistrat Hogaş” – 100 de ani de la moarte – Amintirea profesorului şi scriitorului Calistrat Hogaş (septembrie 2017); Simpozionul: 55 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Ştiinţele Naturii Roman (15 octombrie 2017).
Dar, de un real interes s-au bucurat expoziţiile temporare realizate cu importanţi parteneri culturali din ţară şi străinătate. Astfel, am colaborat cu Muzeul Naţional de Istorie a României (Portrete în istorie); cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia (Ciocnirea Civilizaţiilor. Războaiele daco-romane ilustrate în machete); cu Muzeul Naţional Peleş (Comorile Peleşului); cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (40 de ani de la greva minerilor din Valea Jiului); cu Muzeul din Solnhofen, Germania, (Peşti fosili oligoceni din Piatra-Neamţ, România) în cadrul expoziţiei internaţionale „First Solnhofen Exbition of scientific fossils”.
* Să revenim la cele curente…
– Pentru promovarea tradiţiilor şi portului popular am organizat la Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamţ, la Muzeul Memorial Ion Creangă Humuleşti, la Muzeul de Istorie şi Etnografie Tg. Neamţ, şi Muzeul de Istorie Roman expoziţii, festivaluri, simpozioane, şezători cu mare impact la public, după cum ne-am implicat substanţial în sărbătorirea Zilelor Oraşului Piatra-Neamţ, Zilelor Cetăţii Neamţ şi a Festivalului medieval MedievArtFest.
Trebuie spus că şi în domeniul artelor frumoase au avut loc o serie de manifestări expoziţionale importante, credem noi: Retrospectiva Iulia Hălăucescu, expoziţia de grup Tabăra artiştilor plastici nemţeni, expoziţia de pictură Eduardo Diez, Bienala Naţională de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, ediţia a XIV-a, la care au participat peste 170 de artişti plastici care au expus lucrări de pictură, sculptură şi grafică.
* Şi sfârşitul de an?
– Proiectele culturale de la finalul lui 2017 au vizat manifestări legate de Obiceiuri din Postul Crăciunului, dar şi Simpozionul – 1 Decembrie 1918 – Ziua Naţională a României, Expoziţia temporară – Regele Ferdinand I – Suveranul României Mari, Zilele „Ion Creangă”, ediţia XLVIII, Expoziţia temporară – Sub cer străin. Locuitorii Lituaniei în locurile şi lagărele de exil din URSS. Anii 1940-1958 – expoziţie organizată în colaborare cu Ambasada Republicii Lituania (14 dec. 2017-15 ian. 2018) ş. a.
Altminteri, şi în acest an au fost sărbătorite cum se cuvine Ziua Internaţională a Muzeelor – prin simpozioane, prezentări de carte, programe artistice (17-18 mai) şi Noaptea Muzeelor (20 mai).
* Un muzeu fără vizitatori e ca o partitură necântată. Adică o cunosc doar profesioniştii. Cum faceţi să democratizaţi oferta dvs. specifică?
– Pentru ca managerul şi oferta sa să se situeze în plaja de consum a vizitatorului actual trebuie să se apeleze la acele teme care nu ţin numai de conţinutul exclusiv al colecţiei muzeale specifice unei unităţi, dar şi de evenimentele, ideile şi tendinţele culturale care animă/preocupă societatea contemporană. Odată stabilită tematica şi alese mijloacele de expunere pentru punerea cât mai atractivă în scenă a mesajului expoziţional, trebuie să ştim cărui tip de public ne adresăm şi cum îi satisfacem nivelul de aşteptări.
S-a dovedit, mai ales în ultimul deceniu, că o expoziţie adresată exclusiv unui anumit tip de public beneficiază de un număr redus de vizitatori, receptori ai mesajului intenţionat, motiv pentru care abordarea noastră trebuie să fie una interdisciplinară, prin intermediul căreia să găsim puncte de interes comun cu o gamă mult mai largă de vizitatori, cu pregătire, motivaţie şi niveluri de aşteptări din cele mai diverse.
Complexul Muzeal Judeţean Neamţ urmăreşte prin acţiunile sale să includă atât muzeele subordonate, cât şi colecţiile muzeale administrate în ansambluri culturale vaste care să permită constituirea unor poli de atracţie pentru vizitatorii de pe plan local şi pentru turişti, care să beneficieze nu doar de serviciile culturale oferite în sensul punerii în valoare a patrimoniului cultural ci şi de creaţia culturală curentă.
* Anul acesta este un an deosebit şi e de presupus că şi proiectele dvs. au o amprentă specială…
– Proiectele propuse de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ în vederea marcării Centenarului Primului Război Mondial şi al Marii Uniri au ca obiectiv realizarea unui volum care să atragă atenţia asupra participării judeţului Neamţ la primul război mondial şi contribuţiei ţinutului nostru la realizarea Marii Uniri. Volumul va reuni studii legate de participarea ţinutului Neamţ la Primul Război Mondial, descrierea situaţiei oraşului Piatra-Neamţ şi a principalelor localităţi în perioada 1916-1918, reacţia populaţiei şi a autorităţilor locale şi judeţene la marile evenimente ale războiului, contribuţia nemţenilor la realizarea Marii Uniri, prezentarea monumentelor din judeţul Neamţ închinate eroilor din Primul Război Mondial.
Valorificând trecutul istoric, intenţionăm să punctăm totodată şi rolul pe care Bicazul, domeniu al Coroanei, l-a avut în vara anului 1918, atunci când familia regală a României, refugiată la Iaşi începând cu luna decembrie 1916, a locuit la Palatul regal de pe Valea Bistriţei, prin ridicarea unui monument comemorativ (troiţă) în cinstea reginei Maria, Suverana României Mari, cu atât mai mult cu cât marele istoric Nicolae Iorga, în calitate de preşedinte al Comisiei Monumentelor Istorice, a pus la 14 septembrie 1939, în Poiana Crivaia – Tarcău, piatra fundamentală pentru Mănăstirea Maica Domnului a tuturor Mângâierilor, monument care urma să fie închinat Reginei Maria. Împlinirea a 80 de ani de la moartea Reginei Maria, la 18 iulie 2018, oferă prilejul unei reparaţii istorice, ştiut fiind faptul că dispariţia lui Nicolae Iorga şi instaurarea regimului de factură totalitară au stopat aceste lăudabile şi obligatorii iniţiative ale contemporanilor Suveranei României Mari.
În acelaşi context ne propunem organizarea unei expoziţii temporare Simboluri regale ale Marii Uniri, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul National Peleş. Expoziţia va aduce în faţa publicului nemţean coroana purtată de regina Maria la Încoronarea sa ca Suverană a României Mari, buzduganul Regelui Ferdinand I şi mantiile regale de la Încoronare.
* Vă doresc succes în materializarea acestor gânduri şi, pentru că spaţiul nostru este limitat, vom reveni pentru a discuta şi despre activitatea ştiinţifică şi editorială a Complexului Muzeal.
Cu mult drag.
A întrebat Mircea ZAHARIA