ZIUA CULTURII NAŢIONALE, sărbătorită la Biblioteca „G.T. Kirileanu”

 

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ a organizat luni, 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, o serie de manifestări cultural-artistice menite a marca 168 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu şi Centenarul Marii Uniri. Un public numeros şi cald a participat la eveniment.

„Astăzi, la a opta ediţie a Zilei Culturii Naţionale, putem vorbi despre memoria marelui nostru poet naţional Mihai Eminescu, despre importanţa culturii pentru progresul unei naţiuni, despre importanţa educaţiei şi a lecturii în formarea şi dezvoltarea individului, despre identitatea noastră naţională, culturală şi socială. Anul 2018, anul aniversării României Centenare, este anul începutului reaşezării societăţii româneşti pe valori, anul unor schimbări culturale. Ziua Culturii Naţionale ne oferă ocazia să cinstim creatorii de valori, să celebrăm cultura în integralitatea expresiilor sale”, a declarat prof. Mihaela Mereuţă, director-manager al Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ.

Manifestările au debutat cu o depunere de flori la bustul lui Mihai Eminescu şi cu un recital de poezie şi muzică susţinut de poetul Adrian Munteanu, scriitorul Dan Iacob şi de solista Viorela Stoian.

Adrian Munteanu: „Astăzi ne întoarcem la ambianţa cea mai potrivită cu structura dintru adânc de noi pentru că, la urma urmei, chiar dacă nu mărturisim acest lucru, ne tragem din filonul eminescian, adică ne tragem din poezia care are vibraţie, are emoţie, are trăire profundă şi sensibilitate. Este vorba despre toate elementele pe care le putem considera încă drept caracterizatoare pentru fiinţa românească”.

A urmat dezbaterea „Eminescu şi Basarabia”, susţinută de invitatul special Vlad Pohilă, în cadrul Proiectului cultural România Centenară, „Maluri de Prut- Basarabia necunoscută”, desfăşurat în parteneriat cu Radio România Chişinău, prin jurnalistul Ina Guţu.

După-amiază, a fost vernisată expoziţia de pictură Dumitru Bezem din colecţia Elena şi Vasile Pleşca „Luceafărul poeziei, mit şi culoare”, iar criticul literar Cristian Livescu a susţinut conferinţa „Eminescu, idealul poeziei româneşti”, la finalul căreia a fost lansat numărul 49 al revistei „Antiteze”.

Elena Pleşca: „Când soţul meu a început să colecţioneze tablouri, nu m-am gândit niciodată că voi trăi satisfacţia şi onoarea de a fi invitată în această zi atât de importantă pentru cultura românească. Dacă ar fi să nominalizez un tablou care ar reprezenta cel mai bine ziua de astăzi, aş alege „Luceafărul”, acest tânăr înfăşurat în tricolor, care simbolizează esenţa poeziei eminesciene”.

Tot cu acest prilej, Constantin Bostan, fost director al Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu”, a lansat volumul G.T. Kirileanu, „Martor la istoria României. Jurnal şi epistolar. Vol. IV: 1921-1922”.

Constantin Bostan: „Suntem sub semnul lui Mihai Eminescu, un semn drag pentru întreaga viaţă şi activitate a lui G.T. Kirileanu. Vă reamintesc că G. T. Kirileanu a fost legat de cunoaşterea şi editarea scrierilor lui Mihai Eminescu. A avut şansa de a fi foarte apropiat de Titu Maiorescu care, în iarna 1902-1903, i-a încredinţat cinci volume din colecţia ziarului „Timpul” de pe vremea când Eminescu era redactor la această publicaţie”.

Violeta MOŞU