Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat pe 4 iulie a. c., în prezenţa mai multor miniştri, judecători de la CCR şi a unor lideri liberali, cele două legi ale Educaţiei – Legea pentru învăţământul preuniversitar şi cea pentru învăţământul superior. Festivitatea a avut loc la nouă ani de când Klaus Iohannis a obţinut primul mandat de preşedinte al ţării şi a lansat proiectul său de suflet „România Educată”. O lege foarte criticată de experţi din ţară şi cu multe probleme identificate de specialiştii OECD.
Cu această ceremonie, preşedintele a anunţat îndeplinirea angajamentului României Educate: „Cu Legile pe care le-am promulgat astăzi pun bazele unei Românii care este conectată la evoluţiile secolului al XXI-lea şi care beneficiază din plin de oportunităţile viitorului.”
Legile educaţiei, promovate de Guvern şi adoptate de Parlament, s-au întemeiat pe un raport din 2021 al Preşedinţiei, neasumat de nicio persoană. Proiectul descrie o „viziune strategică” pentru educaţie până în 2030, legile fiind în mod declarativ rezultatul proiectului „România Educată”, lansat cu şapte ani în urmă.
„România Educată” a fost declarat de preşedintele Iohannis drept principalul său proiect ca şef al statului, pentru care a dedicat şapte ani din cele două mandate ale sale. Proiectul a fost anunţat la doar cinci ani de ce o lege a educaţiei fusese adoptată şi propunea o serie de reforme, dintre care multe nu au fost nici până acum puse în practică. Proiectul a început cu o dezbatere publică derulată în 2016-2018, în 2018 a fost publicată o viziune de ţară pentru educaţie cu orizontul anului 2030, după care s-au scurs încă trei ani până când, în 2021, a fost publicat raportul final. Proiectul „România Educată”, a cărui „operaţionalizare” e prevăzută în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, după cum spune Preşedinţia, trebuia transformat rapid în lege, dar a mai durat un an şi jumătate şi două runde separate de consultări până când cele două proiecte de lege, iniţiate de Sorin Câmpeanu şi continuate de Ligia Deca, au fost trimise de Guvern în Parlament în prima parte a acestui an. Acolo, procesul de dezbatere şi aprobare a durat foarte puţin, legile fiind votate în Senat, cameră decizională, pe 22 mai, chiar în ziua în care a început prima grevă generală a profesorilor din ultimii 18 ani. În timpul grevei, preşedintele Klaus Johannis a reproşat public că nu s-a vorbit mai mult despre legile educaţiei.
Amintim că legile au fost criticate pe tot parcursul procedurilor de dezbatere şi adoptare – atât proiectul Legii învăţământului superior, cât şi proiectul Legii învăţământului preuniversitar – pentru problemele legate, între altele, de examenul de admitere la liceu, chestiunea diversităţii, mandatele rectorilor, prevederile privind plagiatul etc.
După ce Curtea Constituţională a decis că legile respectă Constituţia, iar acestea au mers la promulgare, mai multe entităţi politice sau din societatea civilă (ex: PLUS, asociaţii ale elevilor, Consiliul Naţional al Elevilor) s-au adresat preşedintelui solicitându-i să retrimită legile în parlament.
Cele mai importante prevederi ale noilor legi
Una dintre cele mai importante modificări incluse în proiectele de legi ale Educaţiei este introducerea unui examen de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Naţională, pentru ocuparea a 50% din locuri.
Prima generaţie care ar urma să susţină acest examen de admitere va fi cea care va începe clasa a V-a în anul şcolar 2023 – 2024.
O altă modificare va fi introducerea religiei ca disciplină opţională la bacalaureat pentru elevii de la profilul uman, în cadrul probei specifice a profilului.
Profesorii care nu au locuinţă în localitatea unde au postul vor beneficia de decontarea transportului.
De asemenea, printr-o serie de amendamente ale unor partide politice precum PSD, PNL, UDMR şi AUR, a fost introdusă şi posibilitatea exmatriculării elevilor.
În noile legi sunt cuprinse şi mai multe măsuri pentru educaţia elevilor care devin părinţi – prin consiliere şcolară şi psihologică – şi posibilitatea de amânare a examenelor în cazul în care mama elevă se află în perioada de naştere.
Red.