La Chişinău, Ziua Limbii Române a fost marcată în acest an, într-un mod inedit. Peste 500 de persoane au participat pe 31 august, în scuarul Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, la Marea Dictare Naţională organizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Textul propus spre dictare a fost selectat în baza unui concurs de eseuri cu tema: „De ce Republica Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene?” După cum spunea ministrul Dan Perciun, „Subiectul eseului reflectă în totalitate aspiraţiile noastre europene şi este o modalitate de a reafirma că Republica Moldova trebuie să devină membră a Uniunii Europene, că avem potenţialul de a contribui şi consolida participarea noastră în marea familie europeană şi sperăm ca la finalul acestui an să deschidem negocierile cu UE. Inclusiv, în acest context, a fost ales subiectul eseului”.
Evenimentul a început, la 9.30, cu un mesaj din partea preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu (…).
Azi, 31 august 2023, după 34 de ani de când sute de mii de oameni au cerut în Piaţa Marii Adunări Naţionale declararea limbii române drept limbă de stat, precum şi trecerea la grafia latină, avem bucuria de a ne sărbători limba în cel mai frumos mod. Câteva sute de oameni vor scrie azi în limba română în mod liber, cu respect faţă de scrierea corectă şi cu dragoste faţă de limba neamului nostru. Însă nu a fost mereu aşa. În perioada sovietică, poporul nostru a fost privat de dreptul la auto-determinare, dar şi de dreptul la limba română, cu scopul de a ne lipsi de identitate naţională şi de a ne mutila conştiinţa de neam. Puteai fi denigrat, ameninţat, destituit din funcţie sau chiar aveai dosar penal pentru că vorbeai în limba ta”.
„În martie, am promulgat legea care prevede înlocuirea sintagmei limbii moldoveneşti cu limba română în legislaţie. Prin această lege am îndeplinit cerinţa celor aproape 1 milion de moldoveni din 1989, respectând decizia Curţii Constituţionale şi textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova. Să respectăm limbile minorităţilor naţionale şi să-i ajutăm să înveţe limba română. Aproape 10 mii de persoane s-au înscris deja la programul naţional privind învăţarea limbii române, organizat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, a afirmat şefa statului.
Ceremonia a continuat cu înmânarea premiilor celor cinci câştigători ai concursului de eseuri De ce Republica Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene?: Marina Borş – studentă a Universităţii de Stat din Moldova; Anastasia Filimon – profesoară la Gimnaziul „Vasile Vasilache”, Ungheni; Maria Victoria Racu – ANSP; Boris Mija – student al Universităţii Tehnice din Moldova; Olivia Lavric – studentă la Conservatorul de muzică din Hamburg, Germania. Premiul mare a fost un voucher de cărţi în valoare de 10.000 lei (cca 500 euro) şi alt voucher de 3.000 lei pentru cumpărături. Totodată, ceilalţi patru câştigători au primit câte un voucher de cărţi în valoare de 2.500 lei.
Finaliştii Marii Dictări Naţionale care au primit cele mai mari note au fost premiaţi pe 12 septembrie.
O comisie formată din cinci profesori universitari, doctori habilitaţi şi doctori în filologie a evaluat lucrările pe baza cunoaşterii regulilor de ortografie şi de punctuaţie; organizării estetice a textului în pagină; scrisului lizibil şi cu acurateţe.
Au existat 57 de lucrări notate cu 9 şi au fost notate cu 10 concurentele: Natalia Cebanu – studentă la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”; Veronica Golban – profesoară la Liceul Teoretic „Lucian Blaga”; Olivia Lavric – studentă; Elena Ungureanu – cercetătoare ştiinţifică; Nina Moraru – studentă. Învingătoarelor le-au fost oferite câte un voucher în valoare de 2.500 de lei de la librăriile „Librarius”.
Prezentăm în continuare eseul care a luat premiul mare în cadrul concursului, devenind astfel textul pe care şi-au testat nivelul cunoaşterii limbii române participanţii la Marea Dictare Naţională:
În inima Europei de Est, pe meleaguri binecuvântate de soare şi hrănite de apele curgătoare ale Nistrului, o ţară mică şi plină de istorie a fost mereu în căutarea luminii şi a speranţei. Această ţară este Republica Moldova – un colţ al lumii ce îmbrăţişează tradiţia, dar visează cu ochii deschişi la un viitor mai strălucitor.
La răscrucea dintre Est şi Vest, Moldova şi-a construit un parcurs complex de istorii împletite, încercând să găsească echilibrul între vechi şi nou. În ciuda obstacolelor, în pofida luptei cu istoria tumultuoasă şi a încercărilor de a-şi găsi propria identitate, Moldova nu a încetat niciodată să viseze la o societate bazată pe adevăr, dreptate şi libertate.
Într-o lume în care graniţele devin tot mai subţiri, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă un pas către un viitor paşnic şi armonios. Printre cei mai fervenţi susţinători ai aderării ţării noastre la Uniunea Europeană sunt tinerii cutezători, cu inimile pline de aspiraţii şi mintea deschisă spre noi orizonturi. Aceşti tineri îmbrăţişează învăţarea, explorarea şi diversitatea şi îşi doresc un viitor în care vor putea contribui la construirea unei ţări mai bune.
O parte esenţială a acestei aspiraţii este dorinţa de prosperitate economică. Moldova a trecut prin multiple dificultăţi economice şi o parte semnificativă a populaţiei sale a plecat în străinătate, în căutarea unei vieţi mai bune. Prin aderarea la Uniunea Europeană, Moldova va deschide uşi către oportunităţi economice mai vaste, investiţii şi comerţ. Aceasta ar putea conduce la crearea de locuri de muncă bine plătite şi la stabilirea temeliilor unei economii robuste şi durabile.
Într-o Europă unită, Moldova nu doar că şi-ar găsi locul, ci şi ar putea să inspire şi să aducă contribuţii preţioase. Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este mai mult decât o alegere strategică, este şi o călătorie emoţională către o lume mai luminoasă şi mai frumoasă.
Republica Moldova trebuie să devină parte integrantă a Uniunii Europene – aspiraţie care ar putea transforma nu doar destinul acestei ţări, ci şi sufletele noastre.
Eseul a fost redactat de Marina Borş, studentă a Universităţii de Stat din Moldova.
Angelina BEGU