Ce sărbătorim: Hramul Chişinăului sau Ziua Oraşului?
Pe data de 14 octombrie nu sărbătorim Ziua Oraşului, fiindcă aceasta se aniversează în baza primei aniversări documentare. Localitatea Chişinău este atestată pentru prima dată documentar pe 17 iulie 1436, când domnii Ţării Moldovei, Ilie şi Ştefan… „şi-au dat întâlnire şi i-au întărit lui Oncea-logăfăt pentru credincioasă slujbă mai multe sate pe Răut”. Stabilind hotarele acestor sate, documentul menţionează „…şi la Băc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheşenăului lui Acbaş, la Fântâna unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii”.
Hrisovul întocmit pe 17 iulie 1436 la Vaslui reprezintă cea mai veche atestare documentară a Chişinăului.
Prin urmare, ziua oraşului ar trebui aniversată la 17 iulie, aşa cum sărbătorim ziua de naştere a unei persoane sau a unui loc, conform actelor.
În anul 1994, când a fost numit primar de Chişinău, Serafim Urecheanu s-a gândit că n-ar fi rău să se revină la o sărbătoare a oraşului, iar în 1995 s-a decis ca aceasta să aibă loc în prima duminică a lunii octombrie.
Întrucât momentul a coincis cu darea în exploatare, după renovare, a Catedralei Mitropolitane, „Naşterea Domnului”, pe 14 octombrie, când creştinii sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului, s-a decis ca Chişinăul să-şi sărbătorească Hramul la acea dată. Astfel, această sărbătoare religioasă a fost aleasă din calendarul bisericii ortodoxe de stil vechi.
Potrivit bisericii ortodoxe, Minunea Acoperământului Maicii Domnului s-a petrecut în Biserica Vlaherne din Constantinopol, în timpul împăratului Leon al VI-lea cel Înţelept (886-912). Maica Domnului a apărut în timpul unei privegheri de toată noaptea, înconjurată de sfinţi, rugându-se lui Dumnezeu pentru neamul omenesc.
De regulă, manifestările consacrate acestei sărbători demarează la Catedrala Mitropolitană „Naşterea Domnului” cu Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove.
Apoi, după ora 12.00, chişinăuienii pot admira activităţile organizate pe platourile de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, şi pot petrece până seara târziu când, de obicei, are loc un spectacol festiv la care participă crema artiştilor din Moldova şi invitaţi din România.
Oraşele din lume marchează această sărbătoare conform primei atestări documentare. Astfel, Bucureştiul sărbătoreşte ziua oraşului pe data de 20 septembrie, conform primei sale atestări documentare. „Prin hrisovul din 20 septembrie, domnitorul Vlad Ţepeş scuteşte de dări şi întăreşte dreptul de proprietate al unor locuitori”. Un alt exemplu este şi oraşul Cernăuţi care a fost atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei. Ziua oraşului Cernăuţi se serbează la 8 octombrie. În anul 2008 a fost celebrată aniversarea a 600 de ani a oraşului, cu mare fast, iar acesta a beneficiat de programe speciale menite să renoveze şi să restaureze imaginea arhitectonică.
Angelina BEGU