(22 decembrie 2023 – 31 ianuarie 2024)
Expoziţia aniversară propune publicului o cronică a celor mai memorabile evenimente şi activităţi din istoria de 40 de ani a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.
Actul de înfiinţare a muzeului poartă data de 21 decembrie 1983, zi în care este emis ordinul Ministerului Culturii nr. 561 privind înfiinţarea Muzeului de Stat de Istorie al RSSM. În anul 1991, prin hotărâre de guvern, muzeului i se atribuie denumirea de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Amplasat într-o monumentală clădire din inima Chişinăului, cu 12 săli de expunere şi o dioramă, cu o suprafaţă totală de 5.700 metri pătraţi, având la începuturi un personal constituit din câţiva muzeografi profesionişti şi doar câteva mii de piese de patrimoniu, într-un timp relativ scurt, ca urmare a multiplelor modificări de ordin conceptual, structural şi organizaţional, dar şi graţie contribuţiei decisive a colectivului instituţiei, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a reuşit să se transforme dintr-o instituţie de aplicare a ştiinţei oficiale într-un veritabil centru de studiere şi promovare a istoriei naţionale, păstrător şi ocrotitor al unui valoros patrimoniu istorico-cultural.
Actualmente, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei deţine un patrimoniu care numără peste 345.000 de piese de o reală valoare istorică, documentară şi artistică. Cele mai semnificative colecţii muzeale au fost valorificate în cadrul a numeroase manifestări cultural-ştiinţifice şi expoziţii tematice, organizate în ţară şi peste hotare, simpozioane şi conferinţe ştiinţifice, articole şi însemnări publicistice în presa periodică, emisiuni radiofonice şi televizate, organizate de către lucrătorii muzeului.
Proiectele muzeografice, realizate pe parcursul celor 40 de ani de existenţă, au vizat, deopotrivă, activitatea de completare şi diversificare a patrimoniului muzeal, activitatea expoziţională, precum şi activitatea de cercetare ştiinţifică şi editorială.
În anul 1987 este inaugurată prima expoziţie muzeală temporară, iar din 1991 începe să funcţioneze prima expoziţie permanentă „Pagini de istorie multimilenară” cuprinzând perioada istorică din cele mai vechi timpuri până în anul 1940. Modernizată ulterior – atât conceptual, cât şi din punct de vedere al conţinutului şi al modului de prezentare –, completată în permanenţă cu noi piese, dotată cu mijloace audiovizuale moderne, expoziţia permanentă a muzeului reuneşte astăzi cele mai valoroase piese de patrimoniu, oferind publicului o imagine de ansamblu a evoluţiei în timp a istoriei şi civilizaţiei în acest spaţiu, evocând evenimente şi personalităţi neordinare care ne-au marcat destinul.
Începând cu anul 1992, cele mai importante rezultate ale investigaţiilor ştiinţifice din domeniul istoriei, arheologiei şi muzeologiei sunt publicate anual în revista muzeului Tyragetia. În paralel cu revista, se editează cataloage de colecţii, broşuri, monografii, culegeri de studii şi articole. În colaborare cu alte instituţii de profil din ţară şi de peste hotare, muzeul a realizat nenumărate proiecte cultural-ştiinţifice, axate pe cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural-istoric. Sunt performanţe strălucite care vin să-i confirme statutul de autoritate incontestabilă în domeniul cercetării ştiinţifice, statutul de adevărat templu al istoriei şi culturii naţionale.
Expoziţia aniversară „Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei la 40 de ani. O istorie ilustrată” oferă publicului informaţii preţioase privind istoricul creării muzeului, activitatea ştiinţifică şi editorială, valorificarea expoziţională a patrimoniului muzeal, activităţile cultural-educative, relaţiile de colaborare cu instituţii ştiinţifice şi culturale din ţară şi de peste hotare.
Un compartiment aparte al expoziţiei include publicaţiile muzeului şi ale personalului ştiinţific, pliantele şi afişele unor expoziţii tematice, materialele promoţionale editate în scopul promovării imaginii muzeului şi a activităţilor organizate în cadrul instituţiei.
Momentul aniversar este unul plin de satisfacţie şi de împlinire pentru colectivul muzeului – muzeografi, cercetători, restauratori – pentru toţi cei care au fost şi rămân mereu în slujba zeiţei Clio, care, prin profesionalism şi dăruire, făuresc istoria acestei prestigioase instituţii de cultură şi ştiinţă.
Red.