Recent (primele zile ale lunii noiembrie 2012), la Editura „Cetatea Doamnei” din Piatra-Neamţ (director ing. Viorel Nicolau) a fost publicată cartea „Pagini răzleţe de istorie”, semnată de profesorii universitari, Ludovica (n. Oprea) şi Victor Tănăsescu.
Cartea este prefaţată de profesoara Ştefania Airinei, de la care aflăm că cei doi autori, „asemenea păsărilor călătoare, după pensionare, îşi fac văleatul, din primăvară până în toamnă, la Bălţăteşti, locul de naştere al Doamnei.”
În ultimii douăzeci de ani, cei doi profesori au fost preocupaţi de a aduna mărturii istorice – ambii fiind specialişti în domeniu – despre această localitate aflată la „o azvârlitură de băţ” de Cetatea Neamţ, care îşi oglindeşte de veacuri zidurile – după cum spune megieşul din Humuleşti – în apa Ozanei „cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul”.
Cercetările celor doi istorici – rod al unei munci pline de profesionalism şi acribie – s-au materializat în mai multe materiale, care, de-a lungul anilor, au fost prezentate în cadrul unor reuniuni cultural-ştiinţifice (expuneri, conferinţe, simpozioane), la care au fost martori locuitori din Bălţăteşti, cadre didactice de la şcolile din comună sau cercetători de la Complexul Muzeal al Judeţului Neamţ, şi au fost publicate în reviste din Neamţ sau din ţară.
Acum, după cele scrise de cei doi profesori universitari – Ludovica şi Victor Tănăsescu – au fost „verificate” la public, completate, sintetizate şi sistematizate, au fost aşezate între copertele unei cărţi, constituindu-se într-un corpus de documente privitoare la istoria mai veche sau mai nouă a Bălţăteştilor, împrejurimile acestuia şi nu numai.
După ce autorii plasează istoria acestor locuri în contextul mai larg a istoriei noastre milenare (Vezi cap. 2, „Informaţii despre daci şi ţara lor şi despre războaiele dacilor cu armatele invadatoare romane, p. 9.), în celelalte douăzeci şi două de capitole, sunt aduse mărturii istorice deosebit de importante referitoare la vechimea şi evoluţia aşezării (Vezi cap. 3 şi cap. 4, „File din istoria satului Bălţăteşti din Judeţul Neamţ” I/pp. 23-40 şi II/pp. 41-71.), dar şi despre oameni ai locului sau din alte localităţi învecinate (Vezi „Notarul I. Timofte, autorul primei monografii a Comunei Bălţăteşti”, pp. 72-81; „Primul învăţător, prima şcoală la Pipirig”, pp. 123-127;), despre instituţii (Vezi „140 de ani de la numirea primului învăţător în Comuna Bălţăteşti”, pp. 119-122; „Atestări documentare de biserici şi de preoţi în Bălţăteşti şi în Ghindăoani”, pp. 103-107.), precum şi despre unele personalităţi care s-au născut („Cadru didactic nemţean – colaborator al lui Nicolae Iorga”, pp. 128-136; „Ultimele rânduri ale sublocotenentului Mihai Oprea”, pp. 145-151) sau care au trăit temporar pe aceste locuri, lăsând mărturie, în scrierile lor, despre evenimente şi oameni.
În acest sens, avem în vedre un exemplu elocvent, pe Wilhelm de Kotzebue, cel care, în lucrarea sa „Din întâmplările trăite de mine în Moldova, în anul 1848”, ne-a lăsat mărturii despre Revoluţia de la 1848, despre familia Cantacuzino, despre boieri şi domnul Moldovei de atunci, dar şi un portret deosebit al oamenilor din această parte a Moldovei, aşa cum i-a cunoscut el la mijlocul secolului al XIX-lea.
Dacă mai adăugăm că volumul beneficiază de o copertă inspirată (Vedere generală a localităţii Bălţăteşti) şi de alte imagini de epocă ale Băilor Bălţăteşti, realizate pe baza ilustraţiilor din Colecţia Catrinel Nicolau, putem afirma că autorii şi-au îndeplinit o datorie de onoare faţă de localitate natală a doamnei Ludovica Tănăsescu, faţă locuitorii care îi aşteaptă cu nerăbdare şi bucurie, în fiecare primăvară, să revină pe aceste locuri.
Constantin TOMŞA