Semnalăm apariţia, la Editura Crigarux Piatra-Neamţ, a cărţii Secolul XX, veacul însângerat al românilor, semnată de către distinsul profesor Dragomir Oprea, autor al lucrărilor Durerea vine de la răsărit (2006) şi Doamne, ocroteşte-i pe români (2011).
Activitatea didactică şi managerială a autorului (peste 45 de ani ca profesor, diriginte şi director de liceu) i-a oferit posibilitatea întâlnirii cu zeci de mii de elevi în diverse conjuncturi de la lecţiile de la clasă până la numeroase competiţii, concursuri, olimpiade, examene etc. Toate acestea l-au determinat să privească evenimentele istorice nu doar prin prisma formării sale intelectuale şi a experienţei de viaţă, ci şi prin ochii elevilor pe care i-a educat, format şi instruit.
Studiul domnului profesor Oprea îşi propune prezentarea şi analiza a 11 asasinate politice care au avut loc în România în perioada 1933 – 1989, de la asasinarea primului ministru I.G. Duca până la împuşcarea cuplului Ceauşescu.
În ciuda faptului că secolul XX a avut privilegiul de a fi cel mai spectaculos în nenumărate domenii ale ştiinţei, artei, energiei nucleare, tehnologiei etc., şi-a dobândit stigmatul de a fi şi cel mai sângeros din istoria umanităţii. A fost secolul celor două războaie mondiale soldate cu sute de mii de victime, al lagărelor de concentrare de la Auschwitz, Maidanek Treblinka şi Buchenvald în care s-au petrecut cele mai groaznice barbarii. După cum relatează însuşi autorul, „…într-un clasament al durerii şi al numărului mare de victime, şi România ocupă un loc de neinvidiat…” . Nu este deloc simplu să scrii pagini din istoria trecutului nostru, unele chiar trăite, şi să le prezinţi cu obiectivitate şi detaşare conform dictonului Sine ira et studio (fără ură şi fără părtinire), având totodată în vedere şi contextul politic internaţional al vremii.
Lucrarea porneşte de la faptul că asasinatele interbelice au fost săvârşite în România ca urmare a conflictelor dintre cele două tabere: naţionalistă, având ca exponent principal mişcarea legionară şi tabăra constituţională, democratică, reprezentată de partidele politice tradiţionale şi monarhie.
Autorul citează numeroase surse, unele în premieră pentru literatura de specialitate (de la presa vremii, rapoarte, lucrări generale şi monografii care ilustrează evenimentele consemnate, procese-verbale şi sentinţe ale condamnărilor, documente, memorii etc.), care atestă modalităţile în care s-au desfăşurat tragicele evenimente.
Bine documentat din punct de vedere istoric şi atent sintetizat, studiul oferă specialiştilor informaţii inedite referitoare la contextul şi modalitatea execuţiei unor personalităţi politice precum I.G. Duca, Armand Călinescu, Virgil Madgearu, Nicolae Iorga, Ion Antonescu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Gheorghe I. Brătianu, Nicolae Ceauşescu etc. Totodată, concepută ca o lucrare de cultură istorică generală, cartea este accesibilă unui public larg şi divers. În prezentarea fiecărei personalităţi politice s-au avut în vedere câteva repere: succinte date biografice, cariera politică, modalitatea prin care a „căzut” victima diverselor comploturi, conjuncturi, contexte, descrierea execuţiei, urmările acesteia etc. Numeroasele trimiteri către documente, memorii şi articolele din presa vremii ne determină să retrăim groaznicele şi gravele evenimente ca şi cum am fi contemporani ai desfăşurării acestora.
Recomand călduros lucrarea domnului profesor Dragomir Oprea nu doar specialiştilor în domeniu, ci mai ales celor interesaţi de o pagină din istoria neamului nostru despre care se învaţă foarte puţin la şcoală.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA