■ 1/1946 – n. Andrei Petruş, la Goşmani, Neamţ. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Filologie din Iaşi. Prof. la Liceul din Puieşti, Vaslui. Cărţi: „Descântece de inimă rea”, „Floare de jar”, „Flacăra de veghe”, „Cântecul toamnei”, „Mierea din trestii de cuvânt”, „Poeme târzii”, „101 sonete”, „Crepuscul de miere” ş. a.
■ 3/1943 – n. Vasile Vasile, la Borleşti, Neamţ, A absolvit Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj; şi Facultatea de Filologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza din Iaşi”. Muzicolog, prof. dr. (1994). Profesor în Piatra-Neamţ,cadru didactic la Academia de Muzică din Bucureşti (din 1995). Scrieri: „Iubirea de moşie e un zid”, „Profiluri de muzicieni români, sec. XIX-XX, vol. I”, „Gavriil Galinescu – reprezentant de seamă al muzicii româneşti” ş. a. La mulţi ani, Domnule Profesor!
■ 7/1925 – n. Elena Botez-Butnaru, la Piatra-Neamţ. A fost elevă a Sidoniei Hogaş şi absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică, Bucureşti.. Solistă la Opera din Bucureşti şi la Opera din Timişoara, interpretând, ca soprană, numeroase roluri. Turnee: Franţa, Italia, Germania, Polonia ş. a. Colaborează la Catedra de canto a Liceului de Artă din Piatra-Neamţ. La mulţi ani!
■ 10/1982 – A murit actorul Geo Barton (n. 23 martie 1912, la Piatra Neamţ). A debutat pe marele ecran în 1949 cu filmul „Răsună valea” – unul din primele filme româneşti, şi, peste un an, avea sa joace în „Moara cu noroc”, în rolul lui Lică Sămădăul, un rol pe care l-a interpretat magistral şi care l-a şi consacrat în cinematografie. A jucat în peste 30 de filme.
■ 13/1913 – n. Gheorghe-Vasile Gheorghiţă, la Dolheşti, Pipirig, Neamţ (d. 1984, Târgu-Neamţ). Profesor, sculptor. Şcoala de Arte şi Meserii, Târgu-Neamţ. Academia de Belle Arte din Iaşi. Prezent cu lucrări în lemn la expoziţii româneşti din New York, Londra, Berlin, Paris, Viena, Sofia, Moscova, Beijing, Varşovia ş. a.
■ 13/1949 – n. Eugen Steţcu, la Roman. Poet format în cenaclurile literare „Cezar Petrescu” şi „Panait Muşoiu” din oraşul natal. Debut (1996) cu placheta „Mitologii şi sentimente” (pref. Eugen Simion), urmată de „Pe vocala unui zeu” (2005).) şi „Pânza mov a obsesiei” (2012)
■ 13/1883 – n. Eugen I. Mironescu, la Tazlău, Neamţ (d. 22. 07. 1939), în familia Sofiei (n. Honcu) şi a lui Ioan Mironescu, învăţător. Facultatea de Medicină. Doctoratul (1912), studii de specializare la Berlin. Profesor universitar şi şef de clinică (1921). Debut editorial: „Sandu Hurmuzel”, nuvele, (1916). Garabet Ibrăileanu îl privea „cu atâta interes şi simpatie, de parcă ar fi fost un urmaş direct al lui Ion Creangă” (Demostene Botez). Opera: „Sandu Hurmuzel”, 1916; „Oameni şi vremuri”, 1920; ed. pref. Pompiliu Marcea, 1959; „Într-un colţ de rai” (desene de A. Murnu), 1930; „Catiheţii de la Humulelşti”, 1938; „Tulie Radu Teacă”, pref. Mihail Sadoveanu, 1940; „Scrieri”, îngr. şi pref. Ilie Dan, B., 1968; ed. 1987; „Scrieri”, ed. îngr. de Cezar Ţucu, 2006.
■ 14/1884 – n. Ioachim Botez, la Bistricioara, Neamţ (12. 06. 1956, Bucureşti). Profesor, prozator. Facultatea de Litere şi Filozofie, Bucureşti. Profesor la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ.
■ 14/1918 – n. Maria Celmare-Nicolau, la Piatra-Neamţ (d. 1998, Bucureşti). Scriitoare. Facultatea de litere şi Filozofie, Iaşi. Profesoară în oraşul natal. Cu Har. Mihailescu şi Dumitru Almaş, scoate Revista „Petrodava”. Conduce „Flori de munte” revistă a elevilor Şcolii Normale de Fete.).
■ 15/1903 – n. Victor Brauner, la Piatra-Neamţ (d 12. 03. 1996, Paris). Şcoala de Belle Arte din Bucureşti (pentru puţin timp). Debutează la Galeria „Mozart” (1924). Adept al picto-poeziei, participă la editarea revistelor „75 H. P.” şi „Integral”. În revista „unu” publică ilustraţii şocante. Se stabileşte la Paris, ia contact cu cercurile avangardiste (1930) şi realizează „Autoportret fără un ochi”. Expune la Galeriile „Pierre”, catalogul este prefaţat de André Breton. Pentru un an este membru al Partidului Comunist aflat în ilegalitate (1935). În 1938, începe seria picturilor somnambul-erotice,În 1966, reprezintă Franţa la Bienala de la Veneţia. Multe lucrări sunt la Muzeul de Artă Modernă din Paris.
■ 16/2003, d. compozitorul, muzicologul şi dirijorul Emanuel Elenescu (n. la Piatra-Neamţ în ziua de 11. 03. 1911).
■ 18/1938 – n. Paul Findrihan la Icuşeşti, Roman (d. 22. 07. 2004, Piatra-Neamţ). Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii Bucureşti (1960). A fost profesor şi director la Săbăoani, Neamţ, iar între 1966 şi 1998, secretar literar al Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ. Autor (în colaborare) a primului corpus de documente privind activitatea Teatrului Tineretului, unanim apreciate de critica de specialitate (Remember, Breviar şi TT). Membru în comisia de redactare a unui Lexicon al teatrului românesc. A editat – singur sau în colaborare – Revista Zigzag /1984-1989). Autor (în colaborare) al unor lucrări dramatice pentru repertoriul TT. Cu dramaturgul Tudor Popescu a editat revista umoristică Papagalul. A colaborat la: Ziarul Ceahlăul şi la revistele Asachi şi Apostolul.
■ 19/1946 – n. Neculai Păduraru, la Sagna, Neamţ. Sculptor. Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu”. Distins cu premiul UAP, de şase ori, şi cu premiile: Bienalei Internaţionale de Sculptură de la Budapesta (1978), Premiul „Picasso” Roma (1981) Premiul Bienalei Internaţionale Euro-Asia Ankara (1988); Premiul pentru sculptură „Minato Ku”, Tokyo. La mulţi ani Maestre!
■ 20/1938 – n. Mihai Merticaru, la Beţeşti, Rediu, Neamţ. Profesor, poet, publicist. Facultatea de Filologie, Iaşi. Membru U. S. Redactor la ziarul „Ceahlăul”. Colaborări: „Convorbiri literare”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Spirit Critic”, „Flacăra” şi în reviste didactice. Cărţi de poezie: „Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică”, „Umbra păsării”, poeme alese, 2011, „Arta euritmiei”, 2012, şi cărţi didactice,. La mulţi ani!
■ 24/1818 – n. Ion Ionescu de la Brad, la Roman (d. 31. 12. 1891, Brad, Roman). Ctitor al învăţământului agronomic din România. Savant de renume european. La Sorbona, a studiat fizica, chimia, ştiinţele naturii. Revenit în ţară, prof. la Academia Mihăileană. Înfiinţează publicaţiile: „Jurnal de agricultură” şi „Gazeta satelor”. La Brad, organizează o fermă-şcoală model (azi, Liceul Agricol). Aici a publicat „Agricultura română de la Brad”, lucrare monografică de mari proporţii. Membru de onoare al Academiei Române (1. 04. 1884).
■ 24/1864, s-a sărbătorit pentru prima dată ziua oraşului cu numele Piatra-Neamţ (primar, D. Şoarec). Până atunci oraşul s-a numit Piatra.
■ 27/1933, preotul prof. Constantin Matasă a susţinut la radio conferinţa „Drumuri şi popasuri domneşti”. (C.T.)