■ 1/1823 – n. Lascăr Catargiu, la Dobreni, Ţinutul Neamţ (d. 30. 03. 1899, Bucureşti), om politic, fondator şi preşedinte al Partidului Conservator până la sfârşitul vieţii. Cea mai avizată voce a conservatorismului românesc. Prim-ministru (patru mandate) şi ministru de Interne (cinci mandate), când s-au adoptat: legea pentru înfiinţarea Jandarmeriei rurale, în locul dorobanţilor, legea pentru organizarea comunelor urbane, legea pentru reînfiinţarea birourilor de paşapoarte ş. a. Ales în două rânduri preşedinte al Adunării Deputaţilor (1866-1867; 1888-1889). Primii ani de şcoală, în pensioane particulare. Locţiitor de ispravnic la Huşi (1843-1844) şi prefect (pârcălab) de Neamţ. Ion Luca Caragiale îl considera „român neaoş, fără declamaţii teatrale, fără apucături zănatece, dinastic până la târâre, patriot cuminte şi dezinteresat până la a refuza un scaun de domnie, cunoscând profund ţara şi lumea ei”.
■ 2/2002 – d. Eduard Covali, la Piatra-Neamţ (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia)
■ 6/1878 – n. Carol Zani, la Bazzana, Italia (d. 17. 12. 1950, Piatra-Neamţ). A venit în România (1900), a obţinut „diploma de încetăţenire” (1925) şi a fost antreprenor de construcţii la Piatra-Neamţ. Antrepriza „Carol Zani” a realizat: Şcoala Primară din Tarcău; în Piatra-Neamţ: Palatul Administrativ, Gara (nouă), Biserica „Precista”, Banca Naţională, Şcoala Nr. 1 (azi, Muzeul de Artă), Poşta, Teatrul, Liceul de Fete, Şcolile Normale, Spitalul, multe case particulare şi bisericile din: Grinţieş, Dreptu, Hangu ş. a.
■ 10/1932 – n. Ştefan Cazimir la Iaşi, (la naştere, prenumele Ştrul), specialist în literatura secolului al XIX-lea. A absolvit Liceul la Piatra- Neamţ, Facultatea de Filologie din Bucureşti (1955). Cadru didactic, doctor în filologie (1967). Vicepreşedinte al Asociaţiei Umoriştilor Români. După 1990, deputat în Parlamentul României, din partea Partidului Liber-Schimbist, pe care el l-a fondat. Debut în Revista „Steaua” (1957), editorial, cu antologia „Pionierii romanului românesc” (1962). Alte cărţi: „Caragiale. Tensiunea lirică”; „Universul comic”; „Stelele cardinale”; „Nu numai Caragiale”; „Alfabetul de tranziţie”; „I. L. Caragiale faţă cu kitschul”; „Pentru contra”; „Râsete în Parlament”; „Caragiale e cu noi!”; „De ce, nene Iancule?”; „Potcoave de purici”.
■ 11/1909 – n. Nicolae Milord, la Piatra-Neamţ (d. 10. 05. 1988, Piatra-Neamţ), artist plastic. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Academia de Arte Frumoase din Iaşi. Din 1930, a fost prezent la expoziţii colective din Iaşi, Bacău, Botoşani, Piatra-Neamţ şi Bucureşti. Personale: Piatra-Neamţ (1937, 1967, 1970), Bacău (1967), Bucureşti (1975). A lucrat peisaje, multe inspirate din Piatra-Neamţ şi împrejurimi, inclusiv industriale, flori, portrete.
■ 11/1934 – n. Constantin Prangati la Oprişeşti, Comuna Burdusaci, azi, Răchitoasa, Bacău. Licenţiat al Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii din Iaşi (1965). Profesor la Liceul din Adjud şi la Liceul „Calistrat Hogaş”, Piatra-Neamţ (1968-1998). Peste o mie de articole, recenzii, studii în ziare şi reviste din Neamţ şi din ţară: „Academica”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Ateneu”, „Magazin istoric”, „Memoria antiquitatis”, „Literatorul”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Revista de filozofie”, „Revista de pedagogie”, „Viitorul social”. Cărţi: „Liceul «Calistrat Hogaş»“, monografie, „Dicţionarul oamenilor de seamă din Judeţul Neamţ”, „Din istoria învăţământului matematic din Judeţul Neamţ”, „Oameni politici şi de stat din Judeţul Neamţ”, „G. T. Kirileanu. Însemnări zilnice”, „Nicu Albu şi gândirea economică a epocii (1853-1908)”.
■ 12/1946 – Mihai Hanganu, născut la Hânţeşti, Suceava, profesor, poet, eseist, membru al Uniunii Scriitorilor. A absolvit Facultatea de Matematică, la Suceava, Facultatea de Studii Economice şi Social Politice (Academia „Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti); Facultatea de Management. Până în 1989, a fost profesor şi a îndeplinit diferite funcţii politice şi administrative. După 1989, a fost: şef birou şi director comercial la o societate din Piatra-Neamţ (1990-2001), inspector şef, director executiv la Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Persoane cu Handicap Neamţ (2001-2010), consilier al Preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ. Cărţi: „Nostalgii”; „Bucoavnele bucolicei Bucovine”; „Apa regală”; „Fractalia”; „Crai Nou”; „Fleacuri”; „Judecata de apoi a românului”; „Desculţ prin roua poemelor”; „Constelaţia destinelor”; „Bombe cu efect întârziat”; „Sub judecata timpului”; „Nemuritorii” ş. a.
■ 14/1956 – n. Vasile Muraru, la Doina, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru-Rareş”, Piatra-Neamţ şi al I. A. T. C. Bucureşti, clasa profesorului Dem Rădulescu (1981), actor la Teatrul „Constantin Tănase” din Bucureşti. A jucat în numeroase filme (amintim: „Mireasa din tren”, 1980; „Căsătorie cu repetiţie”, 1985, „Noi cei din linia întâi”, 1986, „Tusea şi junghiul”, „Liceenii în alertă”, 1992, „Cea mai fericită fată din lume”, 2009; „Ultimul corupt din România”, 2012 ş. a.). Autor al unor cuplete, în colaborare cu Nae Lăzărescu, prezentate frecvent în public şi pe micul ecran.
■ 15/1845 – Vasile Conta, născut la Ghindăoani, Neamţ (d. 21. 04. 1882, Bucureşti), filosof, a frecventat Şcoala Domnească din Târgu-Neamţ (1853), Gimnaziul Central din Iaşi; primeşte o bursă şi face studii comerciale în Belgia (1869-1871). În 1972, a obţinut diplomă în drept şi va preda la Universitatea din Iaşi. Devine membru al „Junimii” (1873) şi va publica, în „Convorbiri literare”, scrieri filosofice: „Teoria fatalismului”, „Originea speciilor”, „Teoria ondulaţiei universale”, „Încercări de metafizică” şi versuri. În 1879 devine deputat; va conduce M. C. I. P. (1880), în guvernul lui Ion C. Brătianu; membru al Curţii de Casaţie. Lucrări apărute postum: „Bazele metafizicii”, „Întâiele principii care alcătuiesc lumea”. Volume: „Opere complete”, 1914; „Opere filosofice”, 1922; 1967; „Opere filosofice alese”, 1975.
■ 18/1943 – n. Francisca Ricinski (Marienfield), la Tupilaţi, Neamţ, poetă, prozatoare, publicistă, studii liceale la Roman, filologice, la Iaşi şi Bucureşti. Debut cu poezie, în „Gazeta literară” (1963). S-a mutat la Bucureşti, unde frecventează cenaclurile literare; publicistă la Constanţa. A debutat cu „Călătorie prin copilărie” (1977). I se joacă o piesă pentru copii la Iaşi şi scrie câteva scenarii pentru filme de animaţie. Se căsătoreşte şi se stabileşte în Germania de Vest, unde a lucrat în administraţia Bundestag-ului, la Bonn (1985-1996), apoi ca ziaristă, redactor la „Dichtungsring”, în care a publicat poezie română. Este membră a U. S. din Germania. Împreună cu Thomas Krämer, a publicat la Editura Dionysos, Kastellaun, antologia „Înger tocit”, care conţine creaţii ale poeţilor din Neamţ (2003). Alte cărţi: „Surprizele jocului”, „Trenul fără roţi/Zug ohne Räder”.
■ 19/1951 – n. Virginia Rogin, Buhalniţa, Neamţ, actriţă, absolventă a Liceului de Fete din Piatra-Neamţ şi a I. A. T. C. Bucureşti (1977). A fost repartizată la T. T. din Piatra-Neamţ, unde a fost distribuită în mai multe spectacole: „Vara trecută la Ciulimsk”, „Nevestele vesele din Windsor”, „Trei surori”, „O noapte furtunoasă”, „Cei trei muşchetari”, „Dulcea ipocrizie a bărbatului matur”, „Îmblânzirea scorpiei” ş. a. S-a transferat la Bucureşti, la Teatrul „Giuleşti”, astăzi „Odeon”.
■ 21/1955 – n. Aurel Dumitraşcu, la Sabasa, Borca, Neamţ (d. 16. 09. 1990, Bucureşti), poet, a absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi Facultatea de Filologie, Iaşi (1987). Muzeograf la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, Consilier la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ. Debut în Revista „Tomis” (1976). Editorial, cu „Furtunile memoriei”, versuri (1984). Participă şi citeşte poezie la Cenaclul „Numele poetului”, al revistei „Luceafărul”. Colaborări: „Cronica”, „Luceafărul”, „Tribuna” ş. a. Unul dintre organizatorii Colocviilor Naţionale de Poezie de la Neamţ. Alte cărţi: „Biblioteca din Nord” (antum); postume, îngrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: „Mesagerul”; „Tratatul de eretică”; „Fiara melancolică”; „Carnete maro, I-IV”; „Scene din viaţa poemului”; „Frig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)” ş. a.
■ 24. 11. 1878 – n. Maria Ciurdea-Steurer, la Roman (d. 3. 03. 1967, Bucureşti), artist plastic, a absolvit gimnaziul din Fălticeni, se reîntoarce cu familia la Roman, a urmat Liceul Industrial; apoi Belle Arte în Bucureşti, studiază pictura la München (o bursă de la autorităţile din Roman), unde îl cunoaşte pe studentul austriac Iosef Fr. Steurer cu care se va căsători. Din 1905, expune personal, împreună cu soţul sau împreună cu alţi artişti plastici ai vremii, anual sau de mai multe ori pe an la Saloanele Oficiale. Locuiesc cu intermitenţe în Constanţa (1919 -1927), în casa construită pe locul primit în urma participării pictorului Iosef Fr. Steurer la Primul Război Mondial. Retrospective: la Galeriile de Artă ale Fondului Plastic (1959), la Muzeul de Artă al României (1981). Unul din saloanele Muzeului de Artă găzduieşte de 25 de ani o expoziţie permanentă Steurer. În 15. 03. 2010, la B. C. U. Bucureşti s-a vernisat expoziţia şi s-a lansat albumul „Familia Steurer de la Maria şi Iosef la Robert, 4 generaţii de artişti”, autor Alexandrina Isac Steurer.
■ 24/1884 – n. Eufrosina Săvescu, la Târgu-Frumos (d. 21. 07. 1971, Bucureşti, profesoară, absolventă a Şcolii Normale de Institutoare, Iaşi, institutoare la Galaţi, a urmat Facultatea de Litere din Bucureşti; a obţinut bursă la Berlin, dar, după un an şi jumătate, revine în ţară din cauza izbucnirii războiului, în timpul căruia a lucrat ca infirmieră, răsplătită cu diverse distincţii. Din 1919, profesoară şi din 1922, directoare la Şcoala Normală de Fete din Piatra-Neamţ, până la pensionare (1939), perioadă în care se construieşte localul şcolii, se pun bazele primelor laboratoare şi ale bibliotecii şi activitatea îi este răsplătită cu titlul de Ofiţer al Academiei Franceze (1930). Diverse articole pe teme pedagogice în presa locală şi centrală; a editat Anuarul Şcolii Normale de Fete, 1919-1939.
■ 26/11/9. 12. 1923 – n. Aspazia Petrescu-Oţel, la Cotul Ostriţei, Cernăuţi, (d. 23. 01. 2018, la Roman), prozatoare, eseistă. S-a stabilit, cu părinţii, în Alba (martie 1944); urmează Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Cluj, când lucrează ca dactilografă la Centrul de Studii „Transilvania”.
A făcut parte din mişcarea legionară „Cetăţuia”. Arestată (9. 07. 1948), condamnată, la 14 ani de temniţă grea. După eliberare (1962), se stabileşte la Roman, se căsătoreşte cu Ilie-Alexandru Petrescu, profesor de contabilitate. Participă (după 1989) la comemorări ale martirilor din închisorile comuniste. Debut în revista liceului cu proză scurtă şi recenzii. Colaborări: „Cronica romaşcană”; „Gândirea”, „Permanenţe”; „Puncte cardinale”; „Rost”. Cărţi: „Crucea de la Miercurea Ciuc şi Paraclisul «Naşterea Maicii Domnului» de la Mislea”; „Strigat-am către tine, Doamne”, „Adusu-mi-am aminte”.
■ 28/1923 – n. Clement Pompiliu, la Scăeni-Prahova. (d. 1985), sculptor, a absolvit Academia de Belle Arte, Bucureşti, stabilit la Piatra-Neamţ, profesor la Şcoala Populară de Artă, membru U. A. P.
A fost prezent în numeroase expoziţii colective de sculptură şi pictură la Bacău, Iaşi, Piatra-Neamţ. A expus la Anuala de Stat, Bucureşti (1952). Unica personală la Piatra-Neamţ (1969). A creat mai multe lucrări de for public amplasate în Piatra-Neamţ, Roman, Bacău, Slănic Moldova. Distins cu Meritul Cultural şi premii la Festivalul „Cântarea României”.
■ 28/1950 – n. Arcadie Răileanu, la Perieni, Basarabia. A urmat cursurile Şcolii de Artă „AV Sciusev” din Chişinău (desen, pictură, compoziţie, istoria artei şi sculptură). Absolvent al Institutul Politehnic din Chişinău, specialitatea Arhitectură. Între 1973 şi 1975 studiază arta modernă la Muzeul Ermitaj din Sankt-Petersburg. Din 1978 este arhitectul judeţului Floreşti, Moldova. Trei ani mai târziu devine director al Şcolii de Artă pentru Copii din Donduşeni. După debutul la expoziţia U. A. P. Moldova, Chişinău (1982), devine membru al Uniunii Artiştilor din Moldova (1987), cu o intensă activitate expoziţională. În 2006 devine coordonator al clasei de pictură a Şcolii de Artă a Centrului Cultural şi de Artă „Carmen Saeculare” din Piatra-Neamţ.
Este prezent cu expoziţii personale şi de grup, la Piatra-Neamţ: Galeriile „Lascăr Vorel”, Galeria Top Art, Galeriile „Vert”, T. T., Bienala „Lascăr Vorel”, Târgul de Vară; în ţară: Râmnicu Vâlcea, Craiova, Câmpulung Moldovenesc, Călimăneşti, Iaşi, Bârlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău, Timişoara, Bucureşti; peste hotare: Bălţi, Tighina, Uniunea Scriitorilor şi Biblioteca „Onisifor Ghibu”, Chişinău, Internaţionala de design Moscova ş. a.
Constantin TOMŞA