Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu cînd aud colindătorii şi urătorii, mă gîndesc la Creangă. La pîclişitul de popă Oşlobanu din capătul satului şi la apriga nevastă a lui Vasile Anitei. Muierea care i-a fugărit pe ăi mici prin omătul ăl mare. Cu cociorva aprinsă că tocmai băga colacii la cuptor. Paradoxal, genialul povestitor humuleştean a plecat într-o lume mai bună, pe 31 decembrie 1889. În noaptea bucuriilor. În noaptea dintre ani, numită de noi modernii Revelion. În ultima zi de viată, neastîmpăratul institutor devenit ieşean a coborît din mahalaua Ţicăului spre centrul ” dulcelui tîrg”. A intrat într-o franzelărie de pe Lăpuşneanu şi a îngurgitat cu poftă o porţie de gogoşi cu dulceaţă. N-a ajuns la Bolta Rece. După promenadă, însoţit de un profesor din Sărărie , cei doi au luat-o pîş-pîş înapoi, spre casă. La despărţire şi-au urat: ” La mulţi ani!”, ” Un an mai bun!” şi ” Sărbători fericite!”. Pentru Creangă n-a mai fost să fie. A ascultat doar urătorii. Ultima dată.
Cînd românilor le este dor de povestitor, merg la Humuleşti, la casa muzeu să vadă motoceii de la stîlpul hornului cu care se jucau mîţele de crăpau. Sau, apucă spre Iaşi, cu ţinta Bojdeuca din Ţicău. O căsuţă simplă cu fereştile cît palma ascunsă între dealurile Sărăriei şi ale Şorogarilor. Bojdeuca din discuţie este cel mai frecventat punct muzeistic din Moldova. Aici a ajuns şi Zoe Dumitrescu Buşulenga care uimită de sărăcia locuinţei a spus: …„iată cum a trăit bunul şi minunatul Creangă!”. Nu ştim dacă l-a mîngîiat pe motanul frumos dar mofturos, numit Zgăibărici, mascota bojdeucii, dar ştim că a trăit clipe înălţătoare. Dacă se mai ură şi astăzi în Ticău? Bineînţeles. Se ură cu umor, la obiect şi pe adevăratelea. Ciuliţi urechile!
„Mîine anul se-noieşte
Şi benzina iar creşte
TVA-ul e mai mare
FMI-ul nu are stare
Nici în Schengen nu intrăm
Oare cîn’ ne pensionăm?
Ia pocniţi din bice, măi
Să scadă impozitele, hăăăi!
Bugetari şi gospodine
Şi voi de sunteţi în pîine
Leafa s-a făcut mai mică
Dar trăim mai bine. Cică!
Ei cer solidaritate,
Să furăm, adică, frate!
Mită şi cu fiţe, măi!
Uşchiţi, hăăăi!
Moşule, de vii cu săniuţa
Adu-ne si hîrtiuţa
Ca măcar de Anul Nou
Să ne ştergem la …Copou
Hău, Hău!
La anul şi la mulţi ani!”
Dumitru RUSU