* 1991- Revista Asachi, seria nouă (a doua), subintitulată „revistă de economie, cultură, ştiinţă, opinii, comentarii, informaţii” (pînă la nr. 6), „revistă de economie cultură ştiinţă, învăţămînt” (nr. 7 – 38), apoi „revistă de cultură” (nr. 39-202), a apărut pînă în decembrie 2005, la început săptămînal (pînă la nr. 17/1992), apoi bilunar (nr. 18-58/1992-1993), iar din ianuarie 1994 pînă în decembrie 2005, lunar. Primele 19 numere au fost editate în format tabloid (4 p.), apoi în format A 4 (între 8 şi 16 p.) Această serie a fost editată din iniţiativa unui grup de intelectuali (întrunit la 29 noiembrie 1991, cînd a fost adoptat un Statut al Societăţii Ştiinţifice-Literare „Asachi”, publicat în nr. 1/dec. 1991), grup condus de prof. Gheorghe Bunghez, la acea vreme director al S. A. Bibliopolis-Petrodava, care a alcătuit un comitetul director cu intelectualii: Aurica Ropcean, Ion Alistar (ultimul pînă la nr. 65 inclusiv), Marcel Drăgotescu – redactor coordonator, Constantin Cucu – secretar de redacţie.
* 3/1835 – n. Narcis Creţulescu (pseud. lui Nicolae Creţu), Costeşti, Botoşani (d. 1. 03. 1913, Tîrgu-Neamţ). Seminarele de la Mănăstirea Neamţ şi Iaşi, Facultatea de Ştiinţe a Universităţii ieşene. În 1859, s-a călugărit la Mănăstirea Neamţ. Sfinţit ca preot la Iaşi, arhiereu al Mitropoliei, devenind membru al Sinodului. Egumen al Mănăstirii „Sf. Sava”, profesor la Seminarul din Iaşi, director la seminarul din Huşi. În 1866, revine la Mănăstirea Neamţ unde va fi stareţ (1902-1909) şi va rămîne pînă la moarte. A intenţionat să scrie o istorie a mănăstirilor româneşti, dar nu a reuşit să scrie decît istoria a 120 de lăcaşuri.
* 6/1864 – n. Nicodim Munteanu (prenumele, Nicolae), la Pipirig, Neamţ (d. 27. 02. 1948, Bucureşti). Seminarul „Veniamin Costachi” Iaşi (1882-1890). Aici l-a cunoscut pe G. T. Kirileanu. Academia din Kiev (1895). Tuns în monahism, la Mănăstirea Neamţ (1894), hirotonisit arhimandrit şi numit vicar al Mitropoliei Moldovei (1898-1902), vicar al Episcopiei Dunării de Jos (1902-1909) şi director al Seminarului „Sf. Andrei” din Galaţi (1903-1909), Episcop la Huşi (1912), stareţ la Neamţ (1924-1935), mitropolit al Moldovei (19351939), patriarh (1939-1948), membru de onoare al Academiei (1918).
* 7/1894 – n. Ion Luca, la Roman (d. 30. 01. 1972, Bucureşti). Primele două clase primare la Roman, apoi la Bacău. Doctor în filozofie şi teologie (1919). Se stabileşte la Bacău, diacon la Biserica „Sf. Nicolae” (demisionat în 1922), profesor de limba latină, profesor şi director la Şcoala Normală de Învăţători, apoi la Şcoala Normală de Învăţătoare, unde va fi titular pînă în 1948 (din 1940, se va afla mult timp în concediu de creaţie). I se joacă piesele, inclusiv la Bucureşti şi obţine premii naţionale. A fost deputat din partea Partidului Poporului – Averescu, 1927. După 1948, a fost scos din teatru şi se retrage, în 1952, la Vatra-Dornei.
* 10/1892 – n. Romulus Demetrescu, la Roman (d. 24. 12. 1972, Bucureşti). Liceul Naţional, Iaşi (1913). Seminarul Pedagogic Universitar. Doctor în filozofie (1925). Debutează în liceu, „Activitatea tinerimii”, Ploieşti (1910), cu note şi recenzii. Între cele două războaie, cadru didactic la Cluj, va colabora, cu recenzii, cronici şi cu articole dedicate actualităţii literare, la revistele transilvane. Debutează, în 1922, cu manualul de liceu, „Elemente de logică şi metodologie”, apoi alte cărţi didactice. După 1944, prefaţa la „Tratatul elementar de logică” (1947), lucra la „un mare „Tratat de logică””. Volumul: „Însemnări critice”, 1979.
* 10/1911 – n. Scarlat Porcescu, la Porceşti, azi Moldoveni, Neamţ (d. 3. 12. 1991, Iaşi). Seminarul „Sfîntul Gheorghe” (1923-1931), Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1931-1935), Institutul Pedagogic Iaşi (1936), Facultatea de Litere şi filozofie Iaşi (1943-1947). Redactor al revistei „Mitropolia Moldovei şi Sucevei” (1954-1977).
* 16/1949 – n. Ioan Dănilă, la Tîrgu-Neamţ. Liceul „Ştefan cel Mare”, Tîrgu-Neamţ. Doctor în filologie (2004). Coordonator al Clubului UNESCO de pe lîngă Liceul Pedagogic şi preşedinte al Filialei Bacău a S. Ş. F. A pus bazele Fundaţiei „Vasile Alecsandri” şi ale Ed. „Egal”. Redactor şef al Revistei „Studii şi cercetări ştiinţifice. Seria Filologie” a Facultăţii de Litere a Universităţii din Bacău (2007).
* 16/1883 – n. Gavriil Galinescu, la Hangu, Neamţ, în familia preotului Mihai Galinescu, (d. 10. 07. 1960, Durău, Neamţ). Seminarele Teologice din Roman şi Iaşi. Facultăţii de Teologie. Licenţiat (1909) la „Conservatorul de Muzică şi Declamaţie”, Bucureşti. Profesor la Dorohoi. Frecventează Conservatorul de Muzică din Leipzig (1912-1914). Peste două decenii, cursuri de specializare (etnografie şi paleografie muzicală) la Universitatea din Viena (1930-1931), iar pentru perfecţionarea în muzica orientală, la Atena. Profesor la Şcoala Normală din Buzău, director, la Şcoala Pregătitoare din Hangu, pe care o va organiza ca gimnaziu mixt, prima şcoală de acest fel, în mediul rural, din Judeţul Neamţ. La 1. 10. 1930, devine profesor la Conservatorul din Cernăuţi, de unde, în 1935, este mutat la Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi. Retras la Hangu, după o pensionare abuzivă, va fi primar (1944) şi director al Căminului Cultural (1945). G. G. a fost pentru muzica timpului, profesor, muzicolog, dirijor, animator al vieţii corale şi muzicale, folclorist şi compozitor, continuînd tradiţia înaintaşilor şi înscriindu-se în activitatea de culegere şi valorificare a creaţiei populare.
* 24/1945 – n. Cristian Livescu. Facultatea de Filologie, Bucureşti. Debut publicistic în „Viaţa studenţească” (1965). A condus Cercul Studenţesc de Teorie şi Critică Literară al Facultăţii (coord. prof. Savin Bratu, 1965-1968). A iniţiat, împreună cu Dan Mutaşcu, Adriana Bittel, Dorin-Liviu Zaharia, în 1967, Cenaclul „Atlantida”, preluat ulterior de grupul Silviu Angelescu – Ioan-Petru Culianu. După 1968, redactor la ziarul „Ceahlăul”, Piatra-Neamţ. A debutat literar cu un eseu despre Adrian Marino, în Revista „Ateneu”, Bacău (1973). A condus Cenaclul Literar „Calistrat Hogaş”, Piatra-Neamţ (1971-1977). După 1990, consilier la Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Neamţ. Membru al Uniunii Scriitorilor (26. 12. 1989); diferite funcţii: în Consiliul Asociaţiei Iaşi a Uniunii Scriitorilor (1996-2001); preşedinte al Reprezentanţei Neamţ a Uniunii Scriitorilor, (1997-2004); preşedintele Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ, din martie 1990; membru permanent şi preşedinte în mai multe jurii ale Uniunii Scriitorilor. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici (2002), secţia Critică. Membru fondator Revistelor „Credinţa Neamului”, „Poezia”, „Antiteze”, şi al Editurii „Crigarux”; redactor asociat la Revista „Convorbiri literare”, Iaşi.
* 28/1949 – n. Botez Mihai, la Filioara, Văratec, Judeţul Neamţ. Absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare”, Tîrgu-Neamţ, Facultatea de Filologie, Universităţii ieşene. Cu o bursă a Statului francez, a urmat cursuri intensive la Avignon. A susţinut examenul de doctorat cu teza „Mallarmé. l’Admirable e la „divine tragédie” du litéraire” (1998). Debut cu volumul de proză „Jocul de-a cine pierde cîştigă” (1986). Volume cu lucrări didactice, numeroase articole de critică literară Alte cărţi: „Litérature française”, 1995; „Le texte et son double”, 1998. (C.T.)