Metodele alternative de evaluare reprezintă instrumente nestandardizate ce dispun de forme specifice, cum ar fi: investigaţia, referatul, portofoliul, proiectul, observarea sistematică a activităţii elevului şi autoevaluarea. Aceste metode realizează actul evaluării în strânsă legătură cu procesul educativ, prin întrepătrundere cu etapele acestuia, urmărind în special capacităţile cognitive superioare, motivaţiile şi atitudinile elevului în demersul educaţional.
Metodele alternative de evaluare se caracterizează prin: capacitatea de a transforma relaţia profesor-elev, profesorul şi elevul devenind colaboratori în realizarea evaluării; înlocuirea atitudinii profesorului de a corecta şi sancţiona prin soluţionarea erorilor semnalate; posibilitatea de a deprinde elevul cu mecanismele de autocorectare şi autoeducare; caracterul sumativ, realizat prin evaluarea cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor pe o perioadă mai lungă de timp; capacitatea de a educa spiritul de echipă prin activităţi de grup (investigaţii, proiecte etc.).
În cele ce urmează voi prezenta două dintre aceste metode: investigaţia şi referatul.
Investigaţia. Organizarea unei activităţi de evaluare şi învăţare prin această metodă presupune: valorificarea metodei de învăţare prin descoperire, studiul unor documentaţii complementare, cercetarea altor izvoare, solicitarea unor cunoştinţe sau deprinderi dobândite la alte discipline prin adaptarea acestora la cerinţele temei de investigaţie.
Pentru organizarea activităţilor de investigaţie profesorul va urmări: formularea generală a temei, asigurarea surselor bibliografice sau tehnice necesare, formularea unor indicaţii care să direcţioneze activitatea elevilor, urmărirea activităţii elevilor, sprijinirea elevilor sau grupurilor de elevi care întâmpină dificultăţi în înţelegerea temei sau a metodelor specifice de lucru.
Exemple de activităţi de investigare:
1. Profesorul va distribui elevilor numele unei personalităţi din Istoria religiilor. Elevii vor trebui să caute, pe internet, informaţii istorice despre personalitatea dată.
2. Profesorul va crea chestionare pe anumite teme şi le va publica pe o platformă e-Learning. Fiecare elev va trebui să răspundă la chestionar, iar interpretarea profesorului legată de această evaluare va fi publicată pe platformă.
3. Profesorul creează un chestionar pe platforma AEL şi îl administrează la clasele la care predă.
Referatul reprezintă o formă de îmbinare a studiului individual cu activitatea de prezentare şi argumentare. Tema referatului, însoţită de bibliografie şi alte surse de documentare (reţeaua Internet) este tratată independent de către elev şi apoi susţinută în faţa colegilor sau a altui auditoriu mai larg. Referatul este de regulă o lucrare de mică amploare, dar mai structurată şi mai bogată în informaţii decât o temă de muncă independentă aferentă lecţiei.
Organizarea unei activităţi de evaluare şi învăţare prin intermediul referatului presupune: valorificarea metodei de învăţare prin descoperire, studiul unor materiale suplimentare şi izvoare de informare diverse, structurarea informaţiei corespunzătoare unui referat într-un material ce poate fi redactat, ilustrat sau prezentat pe calculator, prezentarea referatului de către elevul sau grupul de elevi care l-au elaborat, aceştia trebuind să-l susţină, să poată oferi explicaţii suplimentare, să răspundă la întrebări.
Pentru a realiza o evaluare pe bază de referate, profesorul va formula teme clare, de complexitate medie, precizând pe cât posibil amploarea lucrării (numărul de pagini, durata maximă necesară prezentării etc.), va recomanda sau asigura surse bibliografice şi de informare necesare, îşi va rezerva timp pentru ca elevii desemnaţi cu elaborarea referatelor să le poată prezenta.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA