Conducerea Liceului Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu” din Roznov, prin doamna director prof. Ilarie Oana promovează, stimulează şi motivează implicarea colegilor şi a elevilor în activităţi menite să redeştepte mândria apartenenţei la acest neam românesc şi respectul valorilor istorice, cucerite cu sacrificii şi tact diplomatic. În acest context, doamna director ne-a făcut rezumatul manifestărilor dedicate zilei de 24 Ianuarie.
Hora Micii Uniri, cu cei mici!
Chiar dacă ziua de 24 Ianuarie cade duminică, noi, cei mai mici şcolari ai Liceului Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu” de la clasa pregătitoare A, coordonaţi de d-na profesor Monica Jbanca, nu am uitat să sărbătorim aşa cum ne-am priceput.
La întâlnirea de dimineaţă copiii au aflat despre evenimentele petrecute la 24 Ianuarie 1859 când Moldova şi Ţara Românească s-au unit sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza (Mica Unire).
Copiii au colorat şi decorat costume populare româneşti.
Îmbrăcaţi în straie populare, elevii au format o horă mare şi au cântat Hora Unirii.
24 Ianuarie în conştiinţa românească
Anul acesta s-au împlinit 157 de ani de la acest înălţător moment istoric. Ca în fiecare an, la Liceul Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu” s-au desfăşurat o serie de activităţi cu elevii, care să pună în lumină semnificaţia zilei de 24 ianuarie în conştiinţa românească.
Astfel, Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu (disciplina Istorie, preşedinte al „Asociaţiei Profesorilor de Istorie din Neamţ” – APIN), a organizat, la nivel liceal, cu elevii claselor a XI-a şi a XII-a, o sesiune de referate şi comunicări ale elevilor pe tema Unirii Principatelor. Eleva Cristina Popescu (clasa a XI-a A Filologie) a susţinut o interesantă comunicare despre rolul emigraţiei româneşti în preajma Micii Uniri, iar colega ei de clasă, Ana Maria Şerban, a avut o intervenţie referitoare la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza şi la inaugurarea politicii „faptului împlinit” în istoria noastră.
Colegele mai mari, de clasa a XII-a, Laura Munteanu, Florin Fermuş şi Dumitriţa Armanu, s-au axat pe prezentarea operei reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), reforme ce au condus la consolidarea tânărului stat modern român.
Au urmat întrebări ale colegilor ce au asistat la activitate, iar în final concluziile, sintetizate de Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu.
Extragem câteva din aserţiunile făcute:
– Revoluţia a dat expresie nu numai năzuinţelor româneşti, a reliefat, totodată, capacitatea naţiunii de a înfăptui lucruri mari pentru ţară, concluzie formulată de Nicolae Bălcescu, potrivit căreia „libertatea nu poate fi obţinută prin bunăvoinţa curţilor împărăteşti şi a capetelor încoronate; ea trebuie cucerită şi păstrată prin lupta unită a românilor”.
– Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost salutată cu mult entuziasm de către populaţia din ambele Principate. Marile puteri, cu excepţia Franţei refuzaseră să recunoască uniunea personală. Însă după mai multe tatonări şi tratative diplomatice, cu ajutorul Franţei, dubla alegere era acceptată şi de celelalte puteri europene. Un rol deosebit în atingerea acestui scop l-a avut tânăra diplomaţie românească şi, în mod special, Vasile Alecsandri – trimis în misiune specială la Paris, Londra şi Torino şi C. Negri – la Constantinopol. Politica faptului împlinit a avut sorţi de izbândă.
– Domnia lui Cuza a pus bazele politice, economice, sociale şi culturale ale României moderne. În decurs de doi ani, Cuza a domnit cu două guverne, două adunări, aflându-se când într-o capitală, când în alta. Domnul Cuza anunţa oficial naţiunea că „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată”, abia după ce Poarta aprobă unirea politico-administrativă a Principatelor.
– De numele domnitorului român se leagă o serie de mari reforme, din anii 1863 -1865, care au schimbat însă faţa Principatelor Române, contribuind astfel la modernizarea societăţii româneşti şi a structurilor de stat.
Prof. Dr. Paul-Daniel NEDELOIU,
Liceul Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu” – Roznov