Vieţile paralele: Eminescu versus Caragiale

În perioada 11-31 ianuarie 2016, Casa Corpului Didactic Neamţ a organizat un panou omagial, o expoziţia de carte şi desene realizate de elevi, sub genericul: Vieţile paralele: Eminescu versus Caragiale. Expoziţia reuneşte volume din fondul de carte ce aparţine bibliotecii CCD Neamţ şi desene realizate de elevii de la Liceul Carol I Bicaz, Şcoala gimnazială nr.1 Bicaz şi Şcoala gimnazială nr. 2 Bicaz.

Manifestările s-au derulat atât la Casa Corpului Didactic Neamţ cât şi în şcolile partenere, având drept scop promovarea vieţii şi a operelor lui Eminescu şi Caragiale în rândul elevilor. Aceştia au putut identifica la biblioteca şcolii cărţile din domeniul Literatura română, au lecturat fragmente din operele literare dedicate lui Mihai Eminescu sau lui I. L. Caragiale şi au realizat lucrări de artă, abordând diverse stiluri (grafică, acuarelă, guaşă). La sala de lectură a bibliotecii CCD Neamţ s-a deschis o expoziţie de carte dedicată operei şi vieţii celor doi scriitori precum şi un panou omagial ce a reunit imagini tematice reprezentative. Din cărţi precum: Ei l-au cunoscut pe Eminescu, Eminescu în documente de familie, Eminescu-un veac de nemurire, Despre lume, artă şi neamul românesc, Amintiri despre Caragiale, cei interesaţi au descoperit faptul că despre Eminescu şi Caragiale au scris mari oameni de cultură: Titu Maiorescu, Alexandru Vlahuţă, Barbu Ştefănescu Delavrancea,Ioan Slavici.

Despre Eminescu, prietenul său Caragiale scria: „Era o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari negre; o frunte înaltă şi senină; nişte ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare”.

Ecaterina Logadi, fiica lui Caragiale, scria despre tatăl său: „Nu era prea înalt, dar avea un port semeţ, capul ridicat foarte sus şi o privire care trecea pe deasupra lucrurilor înconjurătoare, făcându-l să pară mare şi falnic”.

În încercarea de a înţelege existenţa lui Eminescu şi a lui Caragiale, putem face o trimitere la textul In Nirvana, scris la moartea lui Eminescu, de către Caragiale, text ce ne insuflă ideea că asemenea personalităţi culturale tind către atingerea absolutului.

 

Ana MACOVEI

Bibliotecar, CCD Neamţ