Iunie, 2012
* 3/1922 – 90 de ani de la moartea lui Duiliu Zamfirescu, în timpul unei excursii la Mănăstirea Agapia. A fost înmormântat la Focşani.
l 4/1952 – n. Iosif Haidu, la Făgăraş, Braşov. Pictor. Profesor la Clubul Copiilor şi la Cenaclul „ProArte” din Roman. Membru al UAP din 1982. Numeroase expoziţii personale, de grup şi colective. Lucrări în colecţii din ţară şi din străinătate (Olanda, Franţa, Germania, Italia, Turcia, Ungaria). La mulţi ani, Maestre!
* 7/1925 – n. Elena Botez-Butnaru, la Piatra-Neamţ. Prim-solistă de operă. Elevă a Sidoniei Hogaş. Academia de Muzică şi Artă Dramatică, Bucureşti. Solistă la Opera din Bucureşti şi Opera din Timişoara, interpretând, ca soprană, numeroase roluri. Turnee: Franţa, Italia, Germania, Polonia ş. a. Colaborează la Catedra de canto a Liceului de Artă din Piatra-Neamţ. La mulţi ani!
* 12. 06. 1962 – Petru Vamanu, la Negreşti, Neamţ). A absolvit Liceul de Artă din Bacău. Între 1981 şi 1993, a participat la numeroase expoziţii de grup: Bacău (1981), Piatra-Neamţ (1984, 1993), Botoşani (1988), precum şi la Taberele de creaţie de la Dumbrava, Neamţ (1991) şi Potoci, Neamţ (1992, 1993). A pictat mai multe biserici. La mulţi ani, Maestre!
Paul Findrihan
* 18/1938 – n. Paul Findrihan la Icuşeşti, Roman (d. 22. 07. 2004, Piatra-Neamţ). A absolvit al Liceului Roman-Vodă, Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii Bucureşti (1960). A fost profesor şi director la Săbăoani, Neamţ, iar între 1966 şi 1998, secretar literar al Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ. Autor (în colaborare) a primului corpus de documente privind activitatea Teatrului Tineretului, unanim apreciate de critica de specialitate (Remember, Breviar şi TT). Membru în comisia de redactare a unui Lexicon al teatrului românesc. A editat – singur sau în colaborare – Revista Zigzag /1984-1989). Autor (în colaborare) al unor lucrări dramatice pentru repertoriul TT: A participat la realizarea manifestării cu public, Antologia Scriitorilor Români Contemporani şi a Colocviilor critice. A colaborat la: Ziarul Ceahlăul şi Revista Asachi. Cu dramaturgul Tudor Popescu a editat revista umoristică -„Papagalul”.
* 26/1982, d., academicianul Gheorghe Cartianu-Popescu (n. la Borca, 08. 08. 1907). Numele său a fost atribuit Grupului Şcolar de Chimie (în prezent Colegiu Tehnic).
* 28/1872 – n. Vasile Gheorghiu, la Câmpulung Moldovenesc (d. 29. 11. 1959, Dumbrava Roşie, Neamţ). Prof. univ. dr. în teologie (1897), membru de onoare al Academiei Române. Student la facultatea de Teologie din Cernăuţi, apoi, după specializări la Viena, Bonn, Breslau şi Leipzig, profesor 37 de ani. Redactor şi director al Revistei „Candela”, continuând să o redacteze şi după 1939, când s-a stabilit la Cut, Dumbrava Roşie, Neamţ. I se va suspenda titlul academic şi pensia. Numeroase lucrări publicate în presă şi editate în volum.
Sergiu Celibidache
* 28/1912 – n. Sergiu Celibidache, la Roman (d. 14. 08. 1996, München). muzician, compozitor, membru de onoare al Academiei Române. După absolvirea liceului în oraşul natal, se înscrie la cursurile de filozofie şi matematică ale Universităţii din Bucureşti. În 1936, pleacă la Berlin unde studiază la Academia de Muzică. În acelaşi timp audiază cursuri de filosofie. În 1945, devine dirijor al Orchestrei Filarmonice din Berlin, directorul acesteia, Wilhelm Furtwängler, fusese suspendat din funcţie, fiind suspectat de a fi colaborat cu regimul nazist. Suferă o mare deziluzie când, în 1954, Herbert von Karajan este ales dirijor pe viaţă, ca succesor al lui Furtwängler. Dirijează cu regularitate renumite orchestre simfonice europene în Germania, Franţa, Suedia. Între 1960-1962 ţine cursuri de perfecţionare în arta dirijorală la Accademia Musicale Chigiana din Siena (Italia), iar mai târziu la Fontainebleau (Franţa) şi la München (Germania) pentru tineri dirijori. Sergiu Celibidache este autorul unui impresionant Requiem, a patru simfonii şi al unui Concert pentru pian şi orchestră, rămase în cea mai mare parte inedite. Din 1979, devine directorul Filarmonicii din München, dirijând orchestra acesteia la Ateneul Român (1978 şi 1990). A murit la 14 august 1996, la reşedinţa sa din La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret (lângă Paris).
* 29/1907 – n. Mihai Avadanei, la Dobreni, Neamţ (d. 20. 08. 1977, Iaşi). Prof. univ. dr. în ştiinţe pedagogice (1969). În 1942, împreună cu Mihail Madgeari, scoate Ziarul „Ceahlăul”. Facultatea de Filozofie, Iaşi. Articole şi studii în „Revista de pedagogie”. Contribuie la elaborarea „Istoriei pedagogiei româneşti” I.
Iulie, 2012
* 1-3/1912, la Roman, a avut loc al XI-lea Congres al Învăţătorilor. S-au remarcat, prin intervenţiile lor, nemţenii: Gheorghe Nicolau, Leon Mrejeriu, G. V. Ungureanu ş. a.
* 1/1947 – n. Dan Verona (la naştere, Nicolae Creţu), la Luncani, Mărgineni, Bacău). Poet, prozator, traducător. Primele şase clase, în satul natal, apoi la Casa de Copii (romanul „Îngerii chilugi” este inspirat din viaţa acesteia) şi la Liceul „Petru Rareş”, ambele din Piatra-Neamţ. Facultatea de Filologie, Bucureşti (1972), Facultatea de Teologie Ortodoxă (2003). Redactor de poezie la Radiodifuziunea Română. Frecventează cursuri de vară la Marly-le-Roy (Franţa), studiind latina şi greaca veche. Debut, cu versuri în ziarul „Flacăra” din Piatra-Neamţ (1964), editorial, „Nopţile migratoare”, poezie (1972), cu un cuvânt înainte semnat Alexandru Paleologu. Membru U. S. (2002). Colaborări: la toate publicaţiile literare din ţară. Volume: „Nopţile migratoare”; „Zodia măslinului”; „Cartea runelor (Adaos la Parnasul dacic); „Daţi ordin să înflorească magnolia”; „Viaţa la treizeci şi trei de ani”; „Îngerii chilugi”
* 2/2007, d. Piatra-Neamţ, Traian Cicoare, profesor, publicist, prezenţă activă, în ultimele patru decenii, la toate marile evenimente culturale din judeţul Neamţ; colaborator al publicaţiei noastre, în fiecare număr, iniţiator şi autor al acestei rubrici până în luna premergătoare plecării sale la cele veşnice.
* 6/2002, d. la Piatra-Neamţ, Marin-Marcel Drăgotescu (n. 4. 02. 1934, Craiova), profesor, scriitor, licenţiat în istorie, autor a numeroase cărţi despre monumentele istorice şi de arhitectură din judeţul Neamţ. (V. art. „In memoriam” din acest număr al revistei.); „La orizont această constelaţie”, 1990; „Nemira ’94”, 1994; „Nemira ’95”, 1995.
* 19/1972 – n. Ana Vîrlan, la Piatra-Neamţ. Facultatea de Litere, Iaşi. Profesor la Liceul cu Program Sportiv distinsă cu Premiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, III, (2008); coordonator al revistei şcolare „Ad Astra”. Cărţi publicate: „Anotimpul din noi”, 2003, „Durerea Somnului”, 2007, şi „Din drag, cu dor…, 2009, „La izvoarele performanţei – file din istoria sportului şcolar la Piatra-Neamţ” (coord.) 2005, „Pe drumul performanţei” (editor-coord.), 2007; redactor la revista „Tradiţia Ortodoxă”; „Chipuri monahale de ieri şi de azi, istoricul Mănăstirii Brădiţel”, 2009. La mulţi ani!
* 22/1922 – n. Gheorghe Broşteanu, la Tazlău, Neamţ. Inginer, publicist. Facultatea de Electrotehnică Bucureşti (1950). A lucrat în mari unităţi energetice şi în Minister. Articole şi studii în reviste de specialitate. Lucrări: „Protecţia şi automatizarea sistemelor electrice”, „Exploatarea instalaţiilor de protecţie şi automatizare ale sistemelor electrice”.
* 26/1932 – n. Iulian Antonescu la Piatra-Neamţ (d. 24. 01. 1991, Bucureşti). Liceul „Petru Rareş”. Facultatea de Istorie, Bucureşti (diplomă de merit). Director al Muzeului Regional Bacău (1957-1971), A înfiinţat 15 muzee printre care şi în Bicaz. Din 1960, membru al Consiliului Muzeelor din România. Publică în: Ziarul „Steagul Roşu” şi în Revista „Ateneu”, precum şi în publicaţii din ţară. Un mare specialist şi un remarcabil orator. A donat statului imobilul în care este organizat actualul Muzeu de Ştiinţele Naturii din oraşul natal. În 1965, împreună cu prof. univ. Ion Nestor şi arheologul Victor Teodorescu a reprezentat România la Congresul Internaţional de Arheologie Slavă de la Varşovia. Între 1970 şi 1971, publică în Revista „Ateneu” o parte din poeziile traduse care se vor regăsi şi în volumul „Nelinişti medievale” (2010), Din 1971, director al Direcţiei Muzeelor din Consiliul Culturii, iar din 1990, inspector general la Departamentul Dialog cu Străinătatea, membru în Comisia Monumentelor şi Siturilor Istorice. (C.T.)