Întrucât, în Transilvania, lupta pentru afirmarea naţională s-a desfăşurat cel mai mult pe plan cultural, atât înainte, cât şi după instaurarea dualismului austro-ungar (1867), Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român (ASTRA), înfiinţată la Sibiu, în octombrie/noiembrie 1861, a fost una dintre cele mai active societăţi literare, ştiinţifice şi culturale din acest ţinut.
Chiar dacă ideea înfiinţării unei societăţi literare sau a unei Academii în Transilvania, având drept scop „dezvoltarea culturii, a limbii române şi publicarea cărţilor folositoare”, i-a preocupat pe românii transilvăneni imediat după revoluţia de la 1848, împrejurările nu au fost favorabile creării acesteia în condiţiile absolutismului habsburgic.
De la început, ASTRA a fost considerată drept o societate menită să sprijine dezvoltarea activităţii culturale a tuturor românilor răspândiţi şi peste graniţele politice ale vremii prin: publicarea de studii, dezvoltarea şi creşterea numărului şcolilor româneşti, acordarea de burse şi ajutoare pentru elevii merituoşi şi ucenici, răspândirea cunoştinţelor folositoare în popor în vederea unei mai bune cultivări a pământului, prin îndemnuri la orientarea românilor spre comerţ şi practicarea diverselor meserii etc. Astfel, ASTRA a acordat burse şi ajutoare materiale tinerilor dornici de învăţătură din Transilvania: calfelor şi ucenicilor care învăţau diverse meserii, elevilor şi studenţilor
Orizonturile şi ţelurile ASTREI s-au lărgit treptat. În anul 1868 a fost înfiinţată revista Transilvania, care a devenit ulterior publicaţia oficială a societăţii. Tot din acest an creează filiale în oraşele reprezentative din Transilvania, iar după 1895 în Banat, Crişana şi Maramureş. S-a constituit Asociaţia pentru cultură poporului român din Maramureş, o societate similară, dar de proporţii mai reduse.
Între anii 1866-1876, ASTRA şi-a adus o preţioasă contribuţie la consolidarea şi extinderea legăturilor între românii aflaţi de o parte şi de alta a Carpaţilor, ea constituind un mijloc important, decenii de-a rândul, în lupta pentru emanciparea socială şi naţională a poporului român în ansamblul său, contribuind din plin la înfăptuirea idealului naţional al poporului nostru: desăvârşirea unităţii statale a României la 1 Decembrie 1918.
Folosind legalitatea asociaţiei, conducătorii ASTREI: George Bariţiu, Timotei Cipariu, Andrei Şaguna, Iacob Bologa, Alexandru Mocioni, Ion Raţiu, Elie Măcelariu, Partenie Cosma etc., în condiţiile tot mai severe de după anul 1867, au susţinut interesele vitale ale neamului lor prin întărirea solidarităţii naţionale şi ridicarea nivelului cultural şi economic al românilor transilvăneni.
Înfăptuită cu câţiva ani înaintea Societăţii Literare (Societăţii Academice) din Bucureşti, ASTRA poate fi considerată ca punct de plecare al viitoarei Academii Române (1879), în cadrul căreia îşi vor desfăşura activitatea şi mulţi dintre membrii ASTREI.
În concluzie, putem menţiona că ASTRA a fost un centru de unire a tuturor românilor prin cultură, considerând că numai prin cultură românii transilvăneni pot obţine tot ceea ce nu s-a putut câştiga prin lupta politică.
Dr. Mihai FLOROAIA