■ 1/1788 – n. Gheorghe Asachi, la Herţa (d. 12. 11. 1869, Iaşi), scriitor şi îndrumător cultural. A urmat cursurile colegiului clasic (1796-1803) şi pe cele ale Facultăţii de Filozofie, Litere şi Ştiinţe (1803-1804). A pus bazele învăţământului românesc. Legăturile sale cu Ţinutul Neamţ s-au concretizat în versuri, în proză sau în piese de teatru inspirate de mitologia locurilor; prin înfiinţarea primelor şcoli primare pe teritoriul de astăzi al Judeţului (Roman, Piatra, şi Mănăstirea Neamţ), în timp ce a fost „referendariu al epitropiei şcoalelor” (1820-1849). În primăvara anului 1841, a deschis, la Văleni, Fabrica de Hârtie cunoscută sub numele de „moara lui Asachi”.
■ 1/1834 – n. Gheorghe Ruset-Roznovanu (Rosset-Roznovanu sau Rosetti-Roznovanu), la Roznov (d. 2. 10. 1902/1904, Roznov), ofiţer şi politician român; ispravnic (prefect) al Judeţului Neamţ (1871-1876), participant la Războiul pentru Independenţă. A finanţat construirea şi funcţionarea la Roznov, unde îşi avea moşia, a primei şcoli din comună (1865), precum şi a Bisericii „Sfântul Nicolae” (1884-1892).
■ 3/1967 – n. Gianina Buruiană, la Piatra-Neamţ, profesor discipline de turism la Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra-Neamţ. Academia de Studii Economice din Bucureşti (1989), doctorat în economie cu tema „Politici macroeconomice în turism” (2007). Cărţi: „Politici macroeconomice în turism” (2008) şi „Ghid de bune practici în turism şi hotelărie” (2010). Membru în Consiliul de Redacţie (oct., 2017), redactor-şef adjunct (ian., 2022) al Revistei „Apostolul”. Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (2020).
■ 8/1911 – n. Emanuel Elenescu la Piatra-Neamţ (d. 17. 06. 2003), profesor, compozitor, considerat unul dintre cei mai mari dirijori din secolul al XX-lea (dirijor al Corului Academic Român şi al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române). Turnee în străinătate (Bulgaria, Germania, Italia, Iugoslavia, Polonia, Ungaria ş. a.); autor al multor opere muzicale pentru cor şi orchestră („Rapsodia română pentru vioară şi orchestră”).
■ 9/1936 – n. Coralia-Letiţia Bunghez, la Bâra, Neamţ, profesoară, publicistă. După efectuarea studiilor: generale şi liceale la Roman şi Iaşi (1943-1954), a urmat cursurile Facultăţii de Filologie-Istorie-Filozofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1954-1958). A debutat editorial, în 2003, cu lucrarea monografică „Colegiul Naţional «Petru Rareş» – File de istorie (1969-1999)”, urmată de „Pasiune şi culoare – Convorbiri cu Iulia Hălăucescu” şi „Muzeul de Artă «Iulia Hălăucescu»”.
■ 13/1831 – n. George-Radu Melidon, la Roman (d. 11. 05. 1897, Roman), profesor, prozator, poet şi traducător. A învăţat la Academia din Iaşi. La Paris, a studiat matematica. Cunoştea germana, latina, franceza şi greaca. A fost membru în Epitropia Seminarului „Sfântul Gheorghe” din Roman, ca reprezentant al Ministerului Cultelor (1858-1859); profesor la Gimnaziul Central din Iaşi (1856), primul director al Şcolii Normale din Bucureşti (1867). La pensie (1881), s-a retras la Roman, profesor suplinitor la gimnaziu. A donat Primăriei Roman 228 de volume, să se constituie într-un început al bibliotecii publice (2. 04. 1885), conf. actul de donaţie. Lucrări: „Reguli scurte de versificaţie română”, „Istoria naţională pentru popor”, „Manualul învăţătorului”.
■ 13/25/1872, n. Gheorghe Teodorescu-Kirileanu, la Holda, Broşteni, Neamţ (d. 12. 11. 1960, Piatra-Neamţ), cărturar, istoric literar, memorialist, folclorist. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1891), Facultatea de Drept, Iaşi. Ocupă diverse funcţii (1895-1930): secretar al inspectorilor şcolari din Iaşi, custode la Biblioteca Centrală, magistrat la Iaşi, secretar al Cancelariei Casei Regale şi bibliotecar. În 1935, se stabileşte la Piatra-Neamţ. A donat Bibliotecii Judeţene Neamţ (februarie 1956) peste 25. 000 de volume. Volume: „De-ale lui Creangă”, „Scrisori către Artur Gorovei”, „Corespondenţă,” ed. de Mircea Handoca. 1977; „Scrieri, I-II”, îngr. Constantin Bostan ş. a.
■ 14/1937 – n. Gheorghe Apostu, la Bozienii de Sus, Neamţ (d. 2009, la Cluj), artist plastic. Şcoala Primară în satul natal, Liceul „Roman-Vodă” din Roman, Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj (1962), cadru universitar la Academia de Arte Vizuale din Cluj (1962-1977). Prezent în expoziţii judeţene, republicane şi de grup peste hotare (Italia, Polonia, Grecia, Ungaria, Germania, Anglia, Japonia, Elveţia, U. R. S. S., Cehoslovacia, China, Egipt, Libia, Algeria). Premiul I la expoziţia Cenaclului Tineretului, Cluj (1972), Premiul I la cel de al IV-lea Trofeu Internaţional Humana Ars Roma 1975. I se acordă o bursă de studii în Italia (1974-1975). A pictat iconostasul de la paraclisul Mănăstirii Rohia, Maramureş şi icoane pentru Biserica Mănăstirii Poşaga, Alba (1985).
■ 17/1819 – n. Alecu Russo, la Străşeni / Prodăneşti, Lăpuşna (d. 5. 02. 1859, Iaşi). Scriitor. Studii: în particular cu un dascăl grec, la Institutul „François Neville” (Elveţia, 1829-1835), se pare, studii la o casă de comerţ din Viena, până în 1836. Din cauza unor versuri ce îndemnau la revoltă, este expulzat; după întoarcere în ţară, se stabileşte la moşia părintească Negrişoara din Ţinutul Neamţ, apoi, va fi asesor judecătoresc la Piatra-Neamţ (1841-1844). Volume: „Jicnicerul Vadră” (pierdută), „Amintiri”, „Cântarea României”; mai multe volume au apărut de-a lungul anilor.
■ 18/1947, n. Emil Nicolae (pseud. Emanuel Nadler), la Bacău, scriitor, publicist, specialist în probleme de patrimoniu cultural, ziarist, critic de artă, membru al U. S. A absolvit Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ, Facultatea de Filologie din Iaşi. Stabilit la Piatra-Neamţ în 1950. Debut publicistic în „Ceahlăul” (1968), editorial: „Cerul în apă” (1970). Colaborări, cu versuri, studii, cronici literare, eseuri, recenzii şi traduceri, la numeroase publicaţii din ţară şi străinătate. Scrieri: „Poetul adormit în dragoste”, „Rostirea unui fluture-n lumină”, „Studii / Confesiuni / Capricii”, „Psihodrom”, „Femeia şi femela”, trilogia „Omul de hârtie”, „Mortul perfect” şi „Paranoima”, „Victor Brauner – la izvoarele operei”, „Patimile după Victor Brauner”, „Cearcăn – poeme”, „Poezia nu e decât slăbiciunea artei. Cu 6 deSemne şi o copertă de Dinu Huminiuc”, „Autres caprices”, grafică, Dumitru D. Bostan.
■ 19/1813 – n. Wilhelm von Kotzebue, la Reval, azi Tallin (d. 5. 11. 1887, Reval), prozator, traducător. Diplomat de carieră, venind la Iaşi, se căsătoreşte (1842) cu Aspasia, fiica lui Gheorghe Cantacuzino, va ieşi din diplomaţie (1847) şi se stabileşte la moşia Băluşeşti, Judeţul Roman (azi, Neamţ). A întreţinut relaţii de prietenie cu Vasile Alecsandri (căruia îi transpune parţial în germană culegerea de balade şi o publică la Berlin („Rumänische Volkpoesie”, 1857). În 1882, Titu Maiorescu i-a cerut permisiunea să-i traducă în limba română lucrările publicate în „Convorbiri literare” (1882-1884) şi romanul Lascăr Viorescu” (1892).
■ 23/1912 – n. Geo Barton, la Piatra-Neamţ (d. 10. 06. 1982, Bucureşti), actor, absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică, Bucureşti (1941), a jucat la Teatrul „Constantin Nottara” din Satu Mare, la Teatrele Giuleşti si Municipal („Bulandra”), stabilindu-se, apoi, la Teatrul Naţional. A debutat în cinematografie cu „Răsună valea” (1949) urmat de „La Moara cu Noroc” (1950), „Darclee” (1961), „Tudor” (1962), „Dacii” (1967), „Fraţii Jderi” (1973), „Ştefan cel Mare”.
■ 23/1943 – n. Valentin Ciucă, la Vălenii de Munte, Prahova, scriitor, critic de artă, absolvent al Institutului Pedagogic de 3 ani din Bacău, al Facultăţii de Drept din Iaşi. A locuit la Piatra-Neamţ (trei decenii), unde a lucrat la: Biblioteca Documentară „G. T. Kirileanu”, Muzeul „Calistrat Hogaş”, Şcoala Populară de Artă (director) şi la Muzeul de Artă. Scrieri: „Colocvii pentru mai târziu”, „Pe urmele lui Calistrat Hogaş”, „Lascăr Vorel”, „C. D. Stahi”, „Vernisaje elective”, „Ştefan Luchian”, „Pe urmele lui N. N. Tonitza”, „Urme sub cupola lumii”, „Pe urmele lui Nicolae Grigorescu”, „Acuarela contemporană românească”, „Pe urmele lui Ştefan Luchian”, „Un secol de arte frumoase în Moldova”, „Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova, 1800-2010” ş. a.
■ 24/1938, n. Mihai Agape, la Sălăgeni-Grozeşti, Iaşi, artist plastic, prozator. Facultatea de Arte Plastice, Iaşi; debutează cu o expoziţia la Casa Universitarilor (1969). Se transferă la Piatra-Neamţ, deschide prima expoziţie personală la Casa de Cultură (1970), participă la toate expoziţiile organizate de Filiala U. A. P. A fost director al Clubului Copiilor (1990-1994). Este membru U. A. P. (2001). Debut în literatură cu un volum de proză (2012). Numeroase expoziţii în Piatra-Neamţ şi în ţară. Participă la taberele de creaţie organizate în Judeţul Neamţ şi la expoziţiile şi saloanele de artă fotografică naţionale şi internaţionale. Premii la: Expoziţia Interjudeţeană Botoşani (1975) şi la Bienala „Lascăr Vorel” (1999).
■ 24/1949 – n. Diaconu Petru, la Dobreni, Neamţ, a efectuat studii libere de pictură şi a frecventat ocazional unele ateliere ieşene. Din 1978, deschide expoziţii estivale în diferite locuri din Mamaia, iar în 1986, deschide la Iaşi o expoziţie cu caracter retrospectiv. Se ocupă de adversiting şi colaborează la Revista „Flacăra” din Bucureşti (1989). Deschide la Galeria „Top Art” din Piatra-Neamţ expoziţia „Exerciţii de culoare I” (2004) şi „Exerciţii de culoare II” (2005). Organizează şi deschide expoziţii personale la Beijing (2005), la Piatra-Neamţ (2005/2023).
■ 28/1933 – n. Gheorghe Amaicei, pe Valea Cracăului, profesor, preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ (din 1995). Absolvent al Facultăţii de Matematică din Iaşi. A lucrat ca metodist la Casa Corpului Didactic, colaborator al revistelor „Gazeta de matematică”, „Preocupări didactice”, „Cărţi matematice”, „Apostolul”. Alături de dr. Gheorghe Iacomi, a înfiinţat Asociaţia „Prietenii Ceahlăului” (1980). După 1989, împreună cu alţi învăţători, a reînviat Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Neamţ şi, odată cu ea şi prin ea, au redobândit cele două imobile ale dascălilor din Piatra-Neamţ.
■ 30/1633 – n. Miron Costin, la Iaşi (d. 24. 12. 1691, Roman), cronicar, poet şi traducător, a urmat Colegiul Iezuit din Bar şi Cameniţa. Revine în ţară (1653) adus de către Iordache Cantacuzino, care îl va sprijini în cariera sa diplomatic. Dregător în Divanul Domnesc. După 1660, va urca în rang, până la mare logofăt cu o activitate diplomatică bogată în solii, cu turcii, cu ungurii, cu polonezii şi cu italienii. Intrând în dizgraţia lui Constantin Cantemir, acesta va porunci decapitarea sa şi a fratelui său Velicico, poruncă îndeplinită la Roman, în decembrie 1691. Opere: „De neamul moldovenilor…”; „Descrierea Moldovei şi a Ţerei Româneşti în trei cânturi, în versuri polone”; „Viaţa lumii şi stihuri împotriva Zavistiei”; „Despre poporul Moldovei şi al Ţerei Româneşti”, ş. a.
■ 30/1942 – n. Eugen Tureschi, la Roman (d. 8. 12. 1988, la Piatra-Neamţ), profesor, ziarist, eseist, absolvent al Liceului „Roman-Vodă” din Roman şi al Facultăţii de Filozofie (secţia ziaristică) a Universităţii din Bucureşti (1966). Ziarist la „Steagul Roşu” (Bacău) şi „Ceahlăul” (Piatra-Neamţ). A colaborat la: „Ateneu”, „Cronica”, „Luceafărul”, „România literară”, „Flacăra” ş. a.
■ 30/1943 – n. Corneliu-Dan Borcia, la Sibiu (d. 16/17. 08. 2014, Piatra-Neamţ), actor, absolvent al I. A. T. C. (1966). Din anul absolvirii a fost actor la T. T. din Piatra-Neamţ, unde a debutat în spectacolul „Răzvan şi Vidra”. Director al instituţiei (1995). Peste 50 de roluri în: „Act veneţian”, „Tristan şi Isolda”, „Omul cel bun din Sâciuan”, „Woyzeck”, „Harap-Alb”, „Zigger-Zagger”. „Trei surori”, „O noapte furtunoasă”, „Zât, moarte, zât”, „Vicleniile lui Scapin” ş. a. Iniţiator al sintezei „40 de ani de tinereţe” (repertoriul T. T., până la acea dată).
Red.
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).