■ 6/1861 – n. Teodor Crivăţ, la Rediu, Neamţ (d. 1931, Bucureşti), profesor, om politic, publicist. După clasele primare în satul natal, a urmat cursurile Gimnaziului Clasic din Piatra-Neamţ, apoi Facultatea de Ştiinţe, Bucureşti (matematica). Cadru didactic la: Buzău (Gimnaziul), Galaţi (Seminarul Teologic), Iaşi (Şcoala Normală „Vasile Lupu”), Bucureşti (Liceul „Sf. Sava”; Gimnaziul „Dimitrie Cantemir”). Membru al P. N. L., deputat, senator în Parlamentul României. Cărţi: „Bătălia de la Racova din Ianuar 1475”; „O crimă. Studiu istoric”; „Demonstraţia postulatului lui Euclid” ş. a.
■ 7/8?/1919 – n. Tereza Gogu-Ungureanu, la Piatra-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), profesoară, artist plastic, absolventă a Academiei de Arte Frumoase, Iaşi. A debutat la „Saloanele Moldovei”. Iaşi (1941) – Premiul pentru acuarela „Victorie” şi portretul „Moşul”. A expus, în acelaşi cadru, până în 1943. Prima expoziţie personală, la Piatra-Neamţ (1950), urmată de alte 30. Profesoară, la Roznov, Casa Pionierilor din Piatra-Neamţ. Lucrarea religioasă „Schimbarea la Faţă”, se află la Biserica Domnească, Piatra-Neamţ, reluată pentru Palatul Culturii Feroviarilor, Chişinău. După 1990, este prezentă la expoziţiile Filialei U. A. P. Neamţ. A donat tabloul „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Muzeului Naţional Militar, iar portretul Sidoniei Hogaş Muzeului „Calistrat Hogaş”.
■ 10/1846 – n. Alexandru Lambrior, la Soci, Neamţ (d. 30. 10. 1883. Iaşi). Şcoala Primară la Fălticeni, Târgu-Neamţ şi Piatra-Neamţ, bursier la Gimnaziul Central (Iaşi), Facultatea de Litere a Universităţii ieşene. Din 1872, profesor de istorie la Şcoala Militară din Iaşi, an în care intră la „Junimea”. Din 1874, predă la Liceul Naţional. Trimis cu o bursă, la Paris (1875), se remarcă şi publică (din 1877) articole de lingvistică în Revista „Romania”; membru al Societăţii Franceze de Lingvistică. Întors la Iaşi (1878), continuă la Liceul Naţional şi începe (1879) cursul de filologie română, la Universitate. Membru corespondent al Academiei (1882).
■ 10/1951 – n. Gabriel PLOSCĂ, la Cetate, Dolj, inginer, profesor, lider sindical, director general al Revistei Apostolul. Absolvent al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, gradul didactic, acordat de Universitatea Politehnică din Bucureşti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic „Petru Poni” din Roman (1976-2008), distins cu Diploma „Gheorghe Lazăr” clasa întâi (2008). Participare la programe de formare profesională şi sindicală naţionale şi internaţionale. Vicepreşedinte al SLLICS Neamţ (1991), preşedinte (2008-2023), apoi preşedinte de onoare. Vicepreşedinte al FSLI (2002-2022). Preşedinte al Uniunii Judeţene a Sindicatelor Democratice Neamţ (2000 – prezent). Membru al Biroului Executiv Naţional al CSDR (2002 – prezent). Manager de proiect POSDRU, Leonardo da Vinci şi Erasmus+. Iniţiatorul parteneriatului cu Federaţia sindicală din educaţie şi ştiinţă – Republica Moldova.
■ 11/1930 – n. Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neamţ), teatrolog, scriitor, autorul statutului moral şi artistic al Teatrului Tineretului. A absolvit I. A. T. C. „I. L. Caragiale”, cu întreruperi şi, fiind condamnat politic, a lucrat pe diferite şantiere de construcţii. La T. T., între 1961-1992, este pictor-executant, secretar literar, director, regizor, consilier artistic. Debut publicistic în revistele „Teatrul” şi „Contemporanul”, (1957), şi cu pseudonimul V. Negrea. Colaborări: „Ceahlăul”, „Acţiunea”, „Antiteze”, „Ateneu”, „Asachi”, „Informaţia Primăriei”, „Apostolul”, „Meridianul Ozana”, „Credinţa neamului” ş. a. A dramatizat: „Vrăjitorul din Oz”, „Inimă rece”, „Cartea junglei”. Debut editorial cu „Teatru”: „Ion Creangă sau mărazurile amintirilor”, „Tinereţe fără bătrâneţe”, „Belerophon”, „Albă ca zăbava şi cei 7 pitici”. A fost membru al U. S.
■ 15/1916 – n. Constantin-Virgil Gheorghiu, la Războieni, Neamţ (d. 22. 06. 1992, Paris), poet, prozator, reporter. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie, Bucureşti (1940). Debut cu versuri în „Bilete de papagal” şi editorial, cu „Viaţa de toate zilele” (1937). În 1963, este hirotonit ca preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris. Cărţi în ţară: „Ard malurile Nistrului”, „Cu submarinul la asediul Sevastopolului”, „Ceasul de rugăciune”, „Am luptat în Crimeea”, „Ultima oră”; peste hotare (traduse în limba română): „La Vingt-cinquième heure”; „La Cravache”, „La Maison de Petrodava”, „Perahim” şi multe altele.
■ 17/1978 – n. Cristina Petrariu, la Piatra-Neamţ. Masterat în Arte decorative la U.N.A. „G. Enescu” Iaşi. Membru al UAP. Fondator (2010) şi preşedinte al Asociaţiei Culturale „Arte.Ro” din Piatra-Neamţ. Organizează cel mai important festival internaţional de arte plastice pentru copii şi tineri din ţară: Piatra-Neamţ Creativ. Prezentă frecvent în expoziţii colective şi personale, numeroase participări la stagii de documentare şi workshopuri internaţionale, curator de expoziţii, concursuri şi festivaluri de artă plastică ale elevilor, în ţară şi în străinătate (Bitola – Macedonia, Nesebar – Bulgaria, Veneţia – Italia, Hong Kong – China, Evora – Portugalia). Premiul Revistei Apostolul (2016), Premiul Mentor pentru excelenţă în educaţie (2021).
■ 18/1960 – n. Ada Popovici, la Iaşi, profesoară, eseistă, publicistă. Studii de filologie, regie de teatru, film şi tv., jurnalistică. Doctor, magna cum laudæ, în ştiinţe filologice (2007), profesor la Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” din Piatra-Neamţ. Numeroase participări la simpozioane, conferinţe și colocvii naţionale şi internaţionale. Colaborări: „Apostolul”, „Monitorul cultural si artistic de Neamţ”, „Convorbiri literare”, „Revista noastră” (ASTRA) s. a. Cărţi: „Poezia românească. Studiu teoretic şi aplicativ”, „Limbajul dramatic şi orizontul de aşteptare estetică”, „Rugăciuni pentru cei mici”, „Limbă şi literatură română. Comunicare. Proză. Dramaturgie”, „Alfabetul din poveşti”.
■ 19/1953 – n. Viorel Nicolau, inginer, editor, anticar, filatelist, publicist. A absolvit Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Braşov, inginer la Î. M. „Ceahlău” şi profesor-inginer la Grupul Şcolar de Construcţii. Din 1991, devine librar, anticar, atestat de Ministerul Culturii. A înfiinţat, în Piatra-Neamţ, prima librărie-anticariat privată. Este preşedinte al Asociaţiei Filateliştilor Neamţ. A editat sute de cărţi (prin propria-i editură „Cetatea Doamnei”), autor, coautor sau colaborator la peste 30 de cărţi, îngrijitor de ediţii. Colaborator la revista Apostolul şi toate publicaţiile din Neamţ.
■ 20/1953 – n. Ioan Amironoaie, la Timişoara, profesor, compozitor, ziarist, absolvent al Conservatorului „Gheorghe Dima” Cluj. Peste 30 de ani de activitate la catedră în Judeţul Neamţ, ziarist („Realitatea Press” şi „Monitorul de Neamţ”), colaborări la radio şi tv., la: „Acţiunea”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Monitorul de Roman”, „Ochiul public” (Neamţ), „Convorbiri literare”, „Actualitatea muzicală”, „Bravo”, „Salut”. Interpret şi compozitor (piese muzicale difuzate pe posturile de televiziune centrale şi locale). Premii pentru proză („Sadoveniana”); al revistei „Tribuna”. Două volume din ciclul „Privilegii” (2004, 2005), alcătuite din interviuri cu mari personalităţi din lumea muzicală.
■ 22/1974 – n. Mihai Floroaia, profesor la Colegiul Tehnologic „Spiru Haret”, director al Şcolii Postliceale Sanitare Piatra-Neamţ. Licenţiat al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Teologie Ortodoxă (1997). Doctor în Teologie (2010), cu distincţia Magna cum Laude, la Universitatea „Babeş – Bolyai” Cluj-Napoca. Cărţi: Inchiziţia între mit şi realitate, (2016), Inchiziţia în Europa, (2001), Rolul metodei didactice în învăţământul religios (2004). Numeroase studii şi articole de specialitate. Stagii de cercetare doctorală şi postdoctorală la Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve (Belgia), la Universitatea Miséricorde din Fribourg (Elveţia) şi Universitatea „Babeş-Bolyai”. Formator-consilier ARACIP, evaluator naţional în Agenţia de Credite şi Burse de Studii (MENCS). Colaborator al revistei „Apostolul” (din 2004), redactor al acesteia (din 2010, în prezent).
■ 25/1901 – n. Victor Ţăranu, la Ortoaia, Dorna Arini, Suceava (d. 1953, Bucureşti), profesor, prozator, publicist, absolvent al Facultăţii de Litere şi Istorie, Bucureşti; profesor la Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi la Şcoala Normală „Gheorghe Asachi”, Piatra-Neamţ. A cules folclor de pe Valea Bistriţei. A lucrat la Biblioteca Academiei Române. A publicat studii în: „Anuarul” Liceului „Petru Rareş”, „Buletinul Societăţii Regale de Geografie” (Bucureşti), „Curentul”, „Ion Creangă”, „Apostolul”. Distins cu „Coroana României în Grad de Cavaler” (1939). Scrieri: „Mama”, „Teofil”, „Geto-dacii. Viaţa culturală a românilor din Transilvania”, „Bibliografie economică română”, „Preocupări didactice”, studiu de pedagogie, „Lecţiuni de istorie literară” ş. a.
■ 27/1855 – n. Emanoil Al. Manoliu, la Stejaru, Neamţ (d. 1. 04. 1931, Iaşi), profesor universitar, actor, ziarist, a absolvit Liceul Naţional şi Facultatea de Drept, Iaşi. A slujit scena Teatrului Naţional din Iaşi timp de aproape trei decenii (1877-1906), bucurându-se de preţuirea artiştilor Mihail Galino şi Aristizza Romanescu. Profesor la Catedra de declamaţie la Conservator (1901-1905). A editat Ziarul „Ecoul Moldovei” (1890-1909; 1914-1918). S-a remarcat ca istoric al teatrului, publicând „O privire retrospectivă asupra teatrului românesc” (1925) şi „Istoria teatrului” vol. I, (1903).
■ 27/1937 – n. Nicolae Florian, la Vânători-Neamţ, învăţător, animator cultural, publicist, absolvent al Şcolii Pedagogice din Piatra-Neamţ (1956, şef de promoţie). A predat la şcolile din: Păstrăveni, Boiştea, Petricani, Lunca (director), Vânători-Neamţ. A fost director al Căminului Cultural (1968-1978); primar (1990-1992) şi consilier comunal până în 2008. Cetăţean de onoare al comunei natale (2007). Colaborări: Revista „Apostolul”. Este autor al „Monografiei Comunei Vânători-Neamţ” (2006), lucrare importantă pentru informaţiile despre locuri şi instituţii din preajma localităţii Vânători (Mănăstirea Neamţ, Cetatea-Neamţ, Mănăstirile Secu şi Sihăstria ş. a.) şi despre mulţi intelectuali care au trăit pe aceste locuri.
■ 27/1948 – n. Constantin Ardeleanu, la Tazlău, scriitor, absolvent al Facultăţii de Studii Economice din Iaşi. Colaborator al multor reviste, în care au fost inserate peste 1.000 de articole şi cronici. Mai multe premii literare pentru proză. Membru al Societăţii Scriitorilor Militari, al U. Z. P. şi al Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ. Cetăţean de onoare al Comunei Tazlău. Câteva titluri: „Hâtrii Tazlăului”, „Timpuri interesante”; „Trif”, „Chetronia”, „Stenogramele unui ataşat militar”, „Hăituirea”; „Iubiri veştejite”, „Bizarul bazar al Fortunei”, „Hronicul hergheliilor hoinare”, „Gilberti”, „Infernul de ceară”, „Strada Blănari 18, colţ cu Doamnei”, „Tazlău, un sfert de infinit” ş. a.
■ 29/1974 – n. Adrian G. Romila, la Piatra-Neamţ, publicist, prozator, eseist, a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (1998); doctor în folclor şi antropologie culturală (2005), profesor la Liceul de Artă din Piatra-Neamţ. A publicat cărţile: Imaginea Raiului în cultura populară. Eseu de antropologie (2009), premiul pentru debut USR, Iaşi; De-a dragostea şi drumul. Staţii de lectură, eseuri (2010); În drum spre sud. Roman de aventură (2012); Radio în zăpadă, povestiri (2014); Piraţi şi corăbii. Incursiune într-un posibil imaginar al mării, eseu (2015); Mici schimbări în viaţă, povestiri (2016); Zeppelin, roman (2017); Apocalipsis, roman, (2019), Efectul îndelungat al pasiunilor de tinereţe, eseuri, (2020); Acasă, departe (2023); Jean Bart. Argonautul (2024). Prezent în antologii literare prestigioase, câştigător al mai multor premiile literare, recent – Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 2024 pentru romanul Acasă, departe. Este membru al Uniunii Scriitorilor şi al PEN Club România.
Constantin TOMȘA
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).