* 1934 – apare primul număr al Revistei Apostolul, „revistă didactică-literară pentru învăţământul primar”, care, conform notei de pe coperta a II-a, „apare o dată pe lună sub îngrijirea unui cerc de colaborare” (C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcariu, M. D. Stamate, I. Rafail, M. Avadanei. „Abonamentul 60 lei, anual, plătibil în 2 rate. Abonament de susţinere 200 lei anual. Redacţia şi administraţia: C. Luchian, Revizoratul Şcolar Piatra-N”. Materialele incluse în revistă, în cei peste nouă ani de existenţă oferă cititorului de astăzi o imagine cuprinzătoare a activităţilor cadrelor didactice de la sfârşitul primei jumătăţi a secolului al XX-lea, orientările politice ale vremii, apariţia unor lucrări de referinţă pentru uz didactic, dar şi titluri importante din literatura interbelică. Serie nouă a apărut din iniţiativa profesorilor Dumitriţa Vasilca, Florin Florescu şi ziaristului Mircea Zaharia, în martie 1999, având înscris pe frontispiciu subtitlul „Revista cadrelor didactice din judeţul Neamţ”. Continuă să apară lunar şi în prezent.
* 5/1863 – n. Ana Conta-Kernbach, la Târgu-Neamţ, sora filosofului Vasile Conta. Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi şi Şcoala Normală Superioară din Paris. Cursuri de filosofie, pedagogie şi istorie a artelor plastice la Sorbona şi College de France. Autoare a numeroase manuale şi cărţi de pedagogie, a unor volume de poezie, aforisme, note de călătorie. A reprezentat şcoala românească la diverse congrese internaţionale de pedagogie şi igienă şcolară (Petersburg, Nürnberg, Geneva, Bruxelles).
* 6/1878 – n. Carol Zani, la Bazzana, Italia (d. 17. 12. 1950, Piatra-Neamţ). A venit în România (1900), a obţinut „diploma de încetăţenire” (1925) şi a fost antreprenor de construcţii la Piatra-Neamţ. În Neamţ, a realizat: clădirea Şcolii Primare din Tarcău, Palatul Administrativ şi Gara (nouă), Biserica Precista, Banca Naţională, Şcoala Nr. 1 (Muzeul de Artă), Poşta, Teatrul, Liceul de Fete, Şcolile Normale, Spitalul, multe case particulare din Piatra-Neamţ, precum şi numeroase biserici (Grinţieş, Dreptu, Hangu, Cut) şi primării (Ghigoeşti, Dumbrava, Săvineşti, Bicaz).
* 7/1944 – n. Constantin Bostan, la Bodeşti, Neamţ. Liceul „Petru Rareş”, Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti (1969). Custode al fondului documentar „G. T. Kirileanu”, între 1990-2013, director al Bibliotecii cu acelaşi nume. Colaborări la: „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Asachi”, „Antiteze”, „Apostolul”. Cărţi despre sau ale lui G. T. Kirileanu: „Contribuţii documentare”, 1970 (în colab. cu Valentin Ciucă); „G. T. Kirileanu sau Viaţa ca o carte. Mărturii”, 1985; „G. T. Kirileanu, «Scrieri»”, vol. I, 1989, vol. II, 1997; „Ştefan cel Mare şi Sfânt, istorisiri şi cântece populare strânse la un loc de Simion T. Kirileanu (învăţător)”, 2004; „Sub trei regi şi trei dictaturi. Amintiri, jurnal şi epistolar, vol. 1: 1872-1916”, 2004; „Gh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creangă şi Eminescu, la Palatul Regal”, 2010 ş. a.
* 11/1909 – n. Nicolae Milord, la Piatra-Neamţ (d. 1988, Piatra-Neamţ). Liceul „Petru Rareş”, Academia de Arte Frumoase, Iaşi. Din 1930, a fost prezent la expoziţii colective din Iaşi, Bacău, Botoşani, Piatra-Neamţ şi Bucureşti. Personale: Piatra-Neamţ (1937, 1967, 1970), Bacău (1967), Bucureşti (1975). * 11/1934 – n. Constantin Prangati, la Oprişeşti-Burdusaci, Bacău. Facultatea de istorie-filosofie. Peste o mie de articole, recenzii, studii în ziare şi reviste din Neamţ şi din ţară. Cărţi: „Liceul «Calistrat Hogaş». Tradiţie şi continuitate”, „Dicţionarul oamenilor de seamă din Judeţul Neamţ”, „Din istoria învăţământului matematic din Judeţul Neamţ”, „Oameni politici şi de stat din Judeţul Neamţ”, „G. T. Kirileanu. Însemnări zilnice”, „Nicu Albu şi gândirea economică a epocii (1853-1908)”.
* 14/1844 – n. Constantin D. Stahi, Dobreni, Neamţ (d. 18. 06. 1920, Iaşi). Facultatea de Belle Arte, München (1871-1878). Profesor de gravură la Şcoala de Arte Frumoase, Iaşi. Participă la zugrăvirea Bisericii din Negreşti, Neamţ. Prezent la expoziţii naţionale (1902, 1912, 1916). Expoziţii personale (1920, Bucureşti). În expoziţia românească itinerantă (1929, Olanda). În iunie-iulie 1971, prima mare retrospectivă la Iaşi, itinerată şi la Piatra-Neamţ. Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ deţine câteva naturi statice semnate de el.
* 15/1845 – n. Vasile Conta, la Ghindăoani, Neamţ (d. 21. 04. 1882, Bucureşti). Şcoala Domnească Târgu-Neamţ (1853), coleg, în clasa I, cu I. Creangă. Gimnaziul Central din Iaşi. Primeşte o bursă şi va face studii comerciale în Belgia (1869-1871). Membru al „Junimii” (1873), va publica, în „Convorbiri literare”, o parte din scrierile sale filosofice. Deputat (1879), Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1880) în guvernul liberal al lui Ion C. Brătianu. Din creaţia sa literară se reţin mai ales versurile („Viaţa”, semnată B. C., în „Convorbiri literare”, 1885). Considerat de Titu Maiorescu, „cea mai mare inteligenţă pe care a dat-o până la el neamul românesc”. Creatorul primului sistem filozofic original în gândirea românească modernă. Volume: „Opere complete”, 1914; „Opere filosofice”, 1922; „Opere filosofice”, 1967; „Opere filosofice alese”, 1975.
* 21/1939 – n. Constantin Crişan, la Târgu-Neamţ, (d. 29. 10. 1996), critic, istoric şi sociolog literar. Facultatea de Filologie a Universităţii ieşene, doctor în filologie (1974). A colaborat la: „Ateneu”, „Contemporanul”, „România Literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viaţa Românească”. Autor de ediţii: Nichita Stănescu, Urmuz ş. a. O surpriză a produs editarea postumă a eseului „Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul în genunchi” (1999). Alte cărţi: „Eseu despre personalitate”; „Memorial invers”, 1976; „Confesiuni esenţiale”, 1977; „Nostalgia comunicării”, 1978; „Conversaţii de bunăvoinţă. Eseu despre adevăruri uitate”, 1980 ş.a. Numeroase traduceri.
* 21/1955 – n. Aurel Dumitraşcu, la Sabasa, Borca, Neamţ (d. 16. 09.1990, Bucureşti). Facultatea de Filologie (română-franceză), din Iaşi (1983-1987). Primele poezii, în Revista „Tomis” (1976). Participă şi citeşte poezie la Cenaclul „Numele poetului”, al Revistei „Luceafărul” (9. 09. 1983). Debut editorial: „Furtunile memoriei” (1984). Împreună cu scriitori din Neamţ, a organizat „Şcoala de Poezie” şi „Colocviile de la Neamţ”. Alte cărţi: „Biblioteca din Nord”, 1986; postume: „Mesagerul”, 1992; „Tratatul de eretică”, 1995; „Mesagerul”, 1997; „Fiara melancolică”, 1999; „Carnete maro, I-IV”, 2001 – 2005; „Scene din viaţa poemului”, 2004; „Frig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)”, 2008.
* 27/1962 – n. Dumitru Bostan. jr., la Piatra-Neamţ. A absolvit Academia de Artă „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti (1986). Profesează la Serviciul de Restaurare din cadrul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ. A debutat la Salonul Anual de Artă din Piatra-Neamţ (1983). Prezent la expoziţiile judeţene ale Filialei Neamţ a U.A.P. Expoziţii de grup în ţară şi peste hotare. Prezent la Saloanele Moldovei şi Salonul Naţional de Grafică. A participat la Expoziţia Europeană din Olanda. Autor al mozaicului ceramic „Omul” de la Spitalul de Urgenţă Bucureşti.
* 28/1923 – n. Clement Pompiliu, la Scăeni-Prahova. (d. 1985, Piatra-Neamţ), sculptor. A absolvit Academia de Belle Arte din Bucureşti. S-a stabilit la Piatra-Neamţ. Numeroase expoziţii colective de sculptură şi pictură la Bacău, Iaşi, Piatra-Neamţ. În 1952, a expus în cadrul Anualei de Stat din Bucureşti. În 1969, a realizat o unică expoziţie personală la Piatra-Neamţ. Lucrări de for public amplasate în Piatra-Neamţ, Roman, Bacău, Slănic Moldova. Distins cu Meritul Cultural şi premii naţionale.
* 28/1950 – n. Arcadie Răileanu, la Perieni, Basarabia. Stabilit la Piatra-Neamţ. Este absolvent al Institutului Politehnic din Chişinău, specialitatea Arhitectură. Personale: Bacău, Bârlad, Bucureşti, Călimăneşti, Câmpulung Moldovenesc, Chişinău, Craiova, Iaşi, Râmnicu Vâlcea, Piatra-Neamţ, Tighina (Basarabia), Timişoara. (C.T.)
Revista cadrelor didactice din judetul Neamt
