În contextul schimbărilor profunde şi rapide ce caracterizează lumea de astăzi prin revoluţionarea tuturor domeniilor, educaţia trebuie să răspundă din ce în ce mai prompt noilor paradigme privind „centrarea învăţării pe elev” în sensul de a ţine cont de posibilităţile sale reale în ceea ce priveşte performanţa într-o societate complexă şi imprevizibilă, precum cea a secolului XXI.
Astfel, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Bihor în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC) şi Asociaţia REPER21 (Reţeaua Europeană pentru Promovarea unei Economii Responsabile, sec. XXI) au desfăşurat la Iaşi, în perioada 2-8 februarie 2015, cursul de formare profesională Abilităţi de viaţă în contextul dezvoltării durabile, la care au participat 40 de cadre didactice din judeţele Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani.
Nu mai poate fi ignorat faptul că astăzi, elevii se pot informa din şi prin diverse mijloace, rolul profesorului nemaifiind acela de simplu transmiţător de cunoştinţe. Schimbul de roluri face ca educatorul să fie cel care deschide calea cunoaşterii spre formarea de competenţe, atitudini, comportamente şi abilităţi. Metodele utilizate de către acesta sunt „active”, dacă urmăresc transformarea elevului din receptor pasiv al informaţiilor într-un actor al procesului de învăţare. Şcoala îl educă pe elev să înveţe autonom, independent, îi stimulează cercetarea, îl implică în realizarea unor proiecte desfăşurate în situaţii concrete. Astfel, transmiterea de cunoştinţe nu mai este un scop în sine, ci doar una dintre variabilele necesare pentru formarea competenţelor.
Pentru ca orientarea spre competenţe să aibă succes, dezvoltarea abilităţilor de viaţă este indispensabilă. Nevoile privind dezvoltarea anumitor abilităţi de viaţă în rândul elevilor trebuie identificate de la vârsta preşcolară astfel încât odată identificate, aceste nevoi să poată fi satisfăcute. Fără o gamă largă de abilităţi, tinerii nu vor reuşi să transfere către viaţa reală şi să utilizeze efectiv cunoştinţele pe care le dobândesc în contextul şcolii. Tocmai abilităţile reprezintă ingredientul esenţial care le permite să-şi transpună cunoştinţele în comportamente şi în atitudini. Totodată, competenţele formate trebuie să faciliteze adaptarea tinerilor la complexul provocărilor sociale, economice, de mediu şi culturale specifice societăţii în care trăiesc. Educaţia pentru dezvoltarea durabilă le permite să înţeleagă problemele sociale şi să identifice soluţii personale şi colective sustenabile, adaptate la contextul actual şi pentru viitor. Prin urmare, dezvoltarea abilităţilor de viaţă şi educaţia pentru dezvoltare durabilă se întăresc reciproc.
Prin activităţile proiectelor implementate, programul implementat de CJRAE Bihor împreună cu organizaţiile partenere îşi propune: formarea unui număr de 1.060 de cadre didactice la nivel naţional (profesori şi profesori consilieri şcolari) care vor dispune de competenţele necesare pentru a răspunde nevoilor actuale şi emergente ale elevilor ţinând cont de contextul socio-economic şi cultural al comunităţii lor; incubarea anumitor iniţiative, schimbul de bune practici şi diseminarea permanentă a rezultatelor spre contextele locale şi la nivel naţional; transferul sistematic de expertiză între mediul şcolar (formal) şi sectorul non-guvernamental (nonformal şi informal), fapt ce va contribui în mod semnificativ la creşterea nivelului de expertiză şi dezvoltarea abordărilor educaţionale în rândul cadrelor didactice şi nu numai; elevii, beneficiari finali ai intervenţiei propuse, activaţi de iniţiativele curriculare sau extracurriculare pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă, vor deveni cetăţeni mai conştienţi de realităţile înconjurătoare, activi pentru rezolvarea lor şi creativi prin soluţiile propuse etc.
La nivel instituţional, un rol major îl au iniţiativele bazate pe curriculum-ul la decizia şcolii (CDŞ) care vor avea efectul bulgărelui de zăpadă, urmând să atragă alte cadre didactice şi alte şcoli interesate de dezvoltarea abilităţilor de viaţă la elevi în general privite în contextul dezvoltării durabile. Pe lângă acestea, fiecare cadru didactic poate să abordeze, în cadrul orelor, tematica de specialitate prin prisma dezvoltării durabile.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA