Elena Florescu – O nouă contribuţie la istoria culturii tradiţionale din judeţul Neamţ

 

 

23-ap189-foto1La începutul anului 2016, mai precis, în ziua de 15 ianuarie – ziua naţională a culturii române – la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, dr. Elena Florescu cunoscut specialist în artă populară, şi-a lansat, în prezenţa unui numeros public, cea de-a şasea carte din seria „Din cultura tradiţională a judeţului Neamţ”, serie începută cu volumul Portul popular din Zona Neamţ, 1973 şi continuată de-a lungul anilor (Arhitectura populară din Zona Neamţ, 1983; 2011; Tradiţii populare de pe Valea Bistriţei, ilustraţie Adolphe Chevalier, 1990; Textile populare de casă din Zona Neamţ, 2005; Biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ, 2012).

Cartea de acum intitulată Portul tradiţional de sărbătoare din judeţul Neamţ este rod al colaborării Elenei Florescu cu mai tânăra specialistă în etnografie şi folclor, Florentina Buzenschi continuatoare a activităţii sale la Muzeul Etnografic ca şef de secţie.

Studiul propriu-zis care însoţeşte bogatul album ce ilustrează portul tradiţional de sărbătoare, este precedat de o succintă şi doctă introducere în care cele două autoare ţin să precizeze câteva idei referitoare la existenţa şi evoluţia în timp a costumului popular din cele trei zone principale ale actualului judeţ Neamţ: valea mijlocie a Bistriţei, zona Neamţ şi zona Roman.

Studiul propriu zis este structurat în câteva părţi componente şi însoţit ca orice lucrare cu caracter ştiinţific de: note, bibliografie, glosar şi un rezumat în limbile: română, franceză, engleză şi germană.

Remarcăm informaţiile conţinute în primul capitol („Izvoare documentare”) din care atât specialiştii cât şi cititorii obişnuiţi vor putea afla mărturii despre devenirea portului popular atât din documentele menţionate, de la Alexandru Cel Bun şi Ştefan Cel Mare până la Asachi şi Adolphe A. Chevallier, precum şi din surse muzeistice naţionale (Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti Bucureşti) şi locale de la Târgul-Neamţ, Bicaz,Vânători, Târpeşti ş.a.

Demne de reţinut pentru specialiştii în etnografie şi folclor, dar şi pentru cititorul obişnuit, sunt analizele efectuate în cele două capitole referitoare la „funcţiile” şi la „particularităţile morfologice şi estetice” ale portului popular.

După descrierea amănunţită, în ultimele trei capitole, a costumului femeiesc, bărbătesc şi a pieselor complementare a acestora, studiul este completat în chip fericit de un album color alcătuit dintr-un număr impresionant de ilustraţii ale diferitelor componente ale costumului popular tradiţional de sărbătoare, atât în ansamblul lor prezentat pe manechine cât şi separat, în piese individuale; toate realizate în condiţii grafice deosebite de cunoscutul şi apreciatul artist fotograf Cornel Miftode, care este şi director al S.C. „C.M.IMAGO” Ltd. Sub a cărei emblemă editorială a apărut şi această minunată carte.

Din punctul nostru de vedere, acest nou volum vine să completeze, de fapt şi de drept, o aceeaşi carte ce ar putea fi editată în viitor, într-un singur volum cu titlul „Din cultura tradiţională a judeţului Neamţ”.

 

Constantin TOMŞA