*Rezultate în Neamţ
Rezultatele la Evaluarea Naţională înainte de contestaţii arătau că 68,49% dintre absolvenţii clasei a VIII-a din judeţul Neamţ prezenţi la examenul de Evaluare Naţională au reuşit note peste 5. Promovabilitatea din Neamţ de anul acesta a fost mai mică decât cea de anul trecut, atunci când procentul înregistrat în judeţ a fost de 74,69%.
Dintre cei 4.372 de elevi din judeţ înscrişi pentru examen au participat efectiv 4.303, 69 absentând la una sau ambele probe. Un singur elev din judeţul Neamţ a reuşit să obţină media 10, Miruna Mihaela Ignat, de la Colegiul Naţional „Roman-Vodă” din Roman. Anul trecut, 13 elevi din judeţ au reuşit această performanţă.
Între primele 12 medii din judeţ, patru sunt ale unor elevi din Roman – trei de la Colegiul Naţional „Roman-Vodă” şi unul de la Şcoala „Vasile Alecsandri” –, trei de la şcoli din Piatra-Neamţ, două de la şcoli din Târgu Neamţ şi câte una de la Şcoala nr. 1 din comuna Bicaz-Chei, Şcoala „Nicolae Iorga” din Pângăraţi şi Şcoala „Episcop Melchisedec Ştefănescu” din Gârcina.
Cele mai multe medii generale, la nivel de judeţ, respectiv 695, s-au situat între notele 8 şi 8,99; 82 de elevi au primit note între 1 şi 1,99; 248 de elevi au primit între 2 şi 2,99; 463 au obţinut între 3 şi 3,99; 563 de elevi au primit note între 4 şi 4,99; 626 de absolvenţi au trecut puţin peste limita de admitere, obţinând între 5 şi 5,99; 584 de elevi au fost notaţi între 6 şi 6,99; 638 – între 7 şi 7,99; 695 – între 8 şi 8,99, iar 403 – între 9 şi 9,99.
Faţă de notele obţinute de elevii din Neamţ în luna februarie la simularea Evaluării Naţionale, notele de la examenul propriu zis sunt mai bune. În februarie, la nivelul judeţului Neamţ, doar 41,06% dintre elevii participanţi au obţinut medii peste 5.
* Rezultate la nivel naţional
Rezultate înainte de contestaţii
Pe 1 iulie, elevii de clasa a VIII-a au aflat notele înainte de contestaţii: 111.510 candidaţi (75%) au obţinut medii peste 5, în vreme ce 37.137 (25%) de candidaţi au obţinut medii sub 5. Un număr de 241 de candidaţi a obţinut media generală 10 (cei mai mulţi, în judeţul Iaşi – 23). Pe tranşe de medii, cele mai multe note – 13.533 – sunt cuprinse în intervalul 8 – 8,49. Rata de participare a fost de 96,7%: 148.647 de candidaţi prezenţi, dintr-un total de 153.673 înscrişi. 16 elevi au fost eliminaţi din cauza unor tentative de fraudă.
Rezultate finale
La proba de Limba şi literatură română, 122.403 candidaţi (82,3%) au primit note peste 5, iar 1.213 de candidaţi, nota 10. La Matematică, 100.050 de candidaţi au avut note peste 5, iar lucrările a 2.556 de candidaţi au fost notate cu 10. Distribuţia pe judeţe a mediilor peste 5 în partea sa superioară arată astfel: Brăila (89,2%), Cluj (88,9%), Municipiul Bucureşti (87,2%), Prahova (85,9%) şi Galaţi (81,9%). Rate scăzute de medii peste 5 se înregistrează în judeţele Giurgiu (55,1%), Teleorman (60%), Mehedinţi şi Călăraşi, ambele cu 64,9%.
Topul celor mai multe medii de 10
Bucureşti – 47; Iaşi – 23; Constanţa – 17; Argeş – 17; Bihor – 16; Bacău – 9; Neamţ – o medie de 10.
Topul celor mai amuzante perle:
„În timp ce unii oameni plâng după lucruri pierdute în copilărie care nu se mai pot întoarce, gen jucării care nu se mai fabrică, în această poezie poetul duce dorul florilor de salcâmi”;
„Poetul nu poate să se descotorosească de imaginea copilăriei care îl bântuie doar în legătură cu salcâmii, dovadă că în timp ce copilăria lui Ion Creangă e bântuită de „La cireşe”, alţii, din zone mai sărace n-au avut parte decât de flori de salcâm pline de viespi”;
„Rolul cratimei în „învie-n mine” este de a arăta că copilul din poet nu era mort de-a binelea”. „Cratima desparte două cuvinte care nu încap întregi în versuri de poezii”;
„Genul liric este cel mai frumos, care curge lin, precum apă de izvor de la munte şi este melodios”;
„Omul ăla era atât de singur că vorbea cu pomii, gen salcâmii, care nici nu-i răspundeau”;
„Întrebarea asta cu cratima pică în fiecare an. Am scris rolul, dar vă recomand să mai schimbaţi, că e plictisitor”;
„Cratima se pune că să mai lăbărţeze rândul, când nu se înţelege nimic din text”;
„În poezie nu există repetiţii, autorul a încercat să nu ne plictisească”;
„Omul spune că e frate cu copacii, pentru că nu-şi suporta rudele când era mic”;
„Familia mea a fost anul trecut în Bulgaria, dar acolo nu se vorbeşte în limba română, deci nu am ce să povestesc. Îmi pare rău”.
RED.