Aurul şi argintul antic ale României
„Expoziţia Aurul şi argintul antic ale României (21 septembrie – 30 octombrie a.c.) oferă publicului larg ocazia de a vedea exponate deosebite, realizate din metale preţioase, dintr-un palier cronologic extins pe aproape şase milenii. Complexul Muzeal Judeţean Neamţ a contribuit atât cu piese din metal preţios, cât şi cu artefacte de o valoare artistică excepţională, realizate din lut si cupru, reprezentative pentru spaţiul şi perioada căreia îi aparţin. Printre acestea se numără artefacte eneolitice, vechi de aproape 7.000 de ani, unice prin măiestria realizării lor”, ne-a spus muzeograful Lucian Uţă, purtătorul de cuvânt al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ.
„Vasul cu suport şi colonete” descoperit în cunoscuta aşezare de la Izvoare, vasul-suport denumit sugestiv „Hora de la Frumuşica”, „Soborul zeiţelor” de la Poduri sunt doar o parte dintre piesele emblematice care au luat naştere din mâinile olarilor cucutenieni.
Descoperirile comune, dar mai ales cele de prestigiu din acropola şi necropola de la Brad ne spun că pe terasa Siretului s-a aflat, începând din eneolitic, dar excelând în epoca dacică clasică, un centru de putere. Liderii acestei comunităţi şi-au etalat obiectele de prestigiu, din aur sau cupru, argint sau bronz, făcându-şi cunoscută autoritatea.
Mărturii ale priceperii artiştilor antici, piesele prezentate în cadrul expoziţiei vorbesc despre realităţi politice ale vremii lor, despre însemne ale aristocraţiei expuse cu fală, despre putere şi faimă…
S-a reluat Antologia Scriitorilor Români Contemporani
O nouă ediţie a Antologiei Scriitorilor Români Contemporani s-a desfăşurat, pe data de 28 septembrie, în Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”. Pledoaria pentru literatura română contemporană a fost susţinută, de această dată, de scriitorii Ion Mureşan, Aurel Pantea, Bogdan Ghiu şi Al. Cistelecan, într-o întâlnire moderată de Adrian Alui Gheorghe.
„Promitem publicului din Neamţ, celor care au căpătat dependenţă de manifestările noastre, o seară memorabilă, mizând pe calitatea invitaţilor. Poeţilor Ion Mureşan (Cluj Napoca) şi Aurel Pantea (Alba Iulia) care revin la Piatra Neamţ, cu cărţi noi, li se alătură Bogdan Ghiu (Bucureşti), poet din elita optzecismului şi traducător de mare anvergură. Criticul Al. Cistelecan, unul dintre cei mai importanţi critici de poezie postbelici, va creiona portretele critice ale invitaţilor. Considerăm prezenţa scriitorilor români canonici în Bibliotecă un act de normalitate. Aşteptăm publicul la o demonstraţie că poezia română de azi este una de excepţie”, a spus Adrian Alui Gheorghe, director al Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ.
Sfântul Antim Ivireanul
27 septembrie este ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, cel mai mare tipograf din cultura medievală românească. Sfântul Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi), în anul 1650, fiind adus în Ţara Românească în anul 1689 de către voievodul Constantin Brâncoveanu. Aici a învăţat limbile română şi slavonă, precum şi meşteşugul tiparului. În 1691 i s-a încredinţat conducerea tipografiei domneşti din Bucureşti, unde au fost imprimate nenumărate cărţi de cult, dar şi laice.
A fost egumen al mânăstirii Snagov, episcop de Vâlcea, mitropolit al Ţării Româneşti şi, în acelaşi timp, un mare om de cultură: tipograf, gravor, teolog şi autor al celebrelor „Didahii” (o colecţie de predici folosite la Marile Sărbători de peste an).
Sfântul Antim Ivireanul a avut un rol deosebit de important în propăşirea culturii române, căci, pe lângă activitatea sa de ierarh al Bisericii din Ţara Românească, el a fost tipograf, redactor, editor şi creator de limbaj bisericesc în limba română.
Este considerat cel mai mare tipograf din cultura medievală românească, alături de diaconul Coresi, prin cele 63 tipărituri, lucrate de el însuşi sau sub îndrumarea sa, în limbi diferite şi de o mare diversitate, dar şi prin numeroşii ucenici pe care i-a format.
Asociaţiei Bibliotecarilor doreşte schimbarea statutului
Peste o sută de bibliotecari au participat, la mijlocul lunii septembrie, la întrunirea Filialei Neamţ a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România (ANBPR), eveniment desfăşurat la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu”.
Cu o încărcătură mai densă decât alte întruniri asemănătoare, şedinţa a avut ca obiectiv prezentarea raportului anual, pe de o parte şi alegerea unui nou birou executiv al filialei, pe de altă parte.
„ANBPR-ul este o asociaţie profesională care pune în valoare profesiunea de bibliotecar, care are o structură naţională impresionantă. La Conferinţa naţională de la Iaşi noi vom veni cu câteva propuneri concrete de dinamizare şi îmbunătăţire a activităţii asociaţiei, una dintre ele fiind aceea ca ANBPR să devină o asociaţie profesional-sindicală. Acest lucru ar face ca această structură să devină un partener de dialog mult mai credibil cu Ministerul Culturii, cu Parlamentul pentru îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu, pentru respectarea statutului bibliotecii şi a bibliotecarului în societatea noastră”, a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ.
Biroul executiv nou ales a participat la conferinţa naţională a Asociaţiei ce a avut loc în perioada 5 – 7 octombrie, la Iaşi.
Start pentru concursul Foto(Etno)Grafia
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ organizează cea de-a patra ediţie a Concursului judeţean de fotografie FOTO(ETNO)GRAFIA. Competiţia se adresează fotografilor amatori sau profesionişti, deţinători de material fotografic în domeniul etnografiei din judeţul Neamţ, şi îşi propune atât scoaterea la lumină a documentelor vizuale păstrate în colecţii particulare, cât şi stimularea fotografierii satului viu, contemporan, surprins în elementele care îl definesc.
Concursul se desfăşoară pe o singură secţiune, tema ediţiei din acest an fiind „Toamna în satul nemţean”.
În concurs sunt acceptate fotografii alb/negru şi color, fotografii de autor/fotografii din colecţii particulare, care se încadrează în tematica propusă. Toate imaginile trebuie să respecte legea dreptului de autor, iar participantul să fie proprietarul tuturor drepturilor asupra fotografiilor înscrise în concurs, asumându-şi responsabilităţile ce decurg din încălcarea acestor obligaţii.
În calitate de organizator, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ îşi rezervă dreptul de a utiliza gratuit imaginile din concurs în scopul promovării zonei/subzonei etnografice pe care acestea o reprezintă.
Vernisajul expoziţiei Taberei de arte plastice „Victor Brauner”
Luni, 3 octombrie, la Galeria „Lascăr Vorel” a avut loc expoziţia Taberei de arte plastice „Victor Brauner” de la Tazlău, aflată la cea de-a V-a ediţie. Pe simeze s-au regăsit peste 20 de tablouri aparţinând următorilor artişti plastici: Mihai Agape, Grigore Agache, Dumitru Bezem, Dumitru Bostan, Mircea Ciacâru, Lucian Gogu-Craiu, Dinu Huminiuc, Ciprian Istrate, Ştefan Potop, Gheorghe Vadana, Mircea Titus Romanescu, dar şi o lucrare a scriitorului şi criticului de artă Lucian Strochi. La vernisaj a participat şi noul director al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, Iulian Ghercă: „Prezenţa mea vrea să demonstreze faptul că toate proiectele pe care le vom gândi şi au fost gândite împreună cu instituţia pe care o reprezint vor avea ecoul dorit. Încercăm să ne implicăm în aceste proiecte deja în desfăşurare, altele viitoare, iar împreună per să reuşim să dăm artei şi frumosului valoarea pe care o merită în societatea de astăzi.”
„E-arhiva comunităţii noastre”, la Hangu
În zilele noastre, o arhivă poate fi constituită dintr-o bază de date electronice, sistematizate pe ani, care poate fi „răsfoită” mult mai simplu, mai rapid şi mai uşor, decât documentele dintr-o arhivă clasică.
O astfel de E-arhivă încearcă să pună la punct şi Biblioteca Comunală Hangu, prin inimoasa bibliotecară Liliana Pântea, în cadrul proiectului „E-arhiva comunităţii noastre”.
Comuna Hangu este renumită pentru zestrea sa spirituală şi pentru trecutul istoric. Baza de date a comunităţii, aflată la Biblioteca Hangu, este constituită din: lucrări privind istoricul localităţii, o colecţie de 75 de fotografii vechi (din perioada 1930 – 1985), în format clasic şi electronic, o colecţie de legende despre localitatea Hangu, o culegere de strigături, catrene, poezii populare, texte de teatru folcloric, fotografii de la serbările şcolare, inaugurarea Primăriei, şedinţa de investire în funcţie a primarului şi consilierilor, spectacolul de tradiţii şi obiceiuri de iarnă „Am venit să vă urăm!”, o bibliografie cu cărţile în care se regăsesc informaţii despre comuna Hangu, toate în format electronic. La acestea se adaugă şi o bază de date referitoare la activitatea biblio- tecii, începând din anul 2010, an în care instituţia a obţinut, în cadrul concursului „O fotografie face mai mult decât o mie de cuvinte”, un aparat foto digital.
Ultima experienţă specială, în care biblioteca a avut nevoie de o parte dintre informaţiile aflate în arhiva electronică, a fost proiectul „Hangu, file de istorie”, derulat în luna februarie a acestui an, proiect care s-a vrut o călătorie virtuală, în spaţiu şi timp, prin „Ţara Hangului” de altă dată, în vederea redescoperirii, definirii şi cunoaşterii istoriei locale.
Irina NASTASIU