Iulie 2017
■ 1/1952 – n. Dan Ailincăi, la Negreşti, Neamţ, inginer, profesor, publicist, absolvent al Liceului „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ, al Facultăţii de Metalurgie, Bucureşti, funcţionar la Primăria din Roman, autor al unor piese de teatru, premiate la concursuri: „Garoafe de Trinidad” (1977), „Repetiţie generală” (1979), „Un idol cu picioare de lut” (1980). În studenţie, colaborator radio la „Orele Politehnicii”. A lucrat în presă (1990-2000), la radio şi tv.
■ 1/1947 – n. Dan Verona (pseudonimul lui Nicolae Creţu), la Luncani, Mărgineni, Bacău, poet, prozator, traducător. A frecventat primele şase clase, în satul natal, apoi, la Casa de Copii (romanul „Îngerii chilugi” este inspirat din viaţa acesteia) şi la Liceul „Petru Rareş”, ambele din Piatra-Neamţ; a absolvit Facultatea de Filologie din Bucureşti (1972) şi Facultatea de Teologie Ortodoxă (2003). Redactor la Radiodifuziunea Română. A frecventat cursuri de vară la Marly-le-Roy (Franţa), studiind latina şi greaca veche. Debut cu versuri în Ziarul „Flacăra” (Piatra-Neamţ, 1964), editorial, cu „Nopţile migratoare” (1972). Membru al U. S. Colaborări: la publicaţii literare din ţară. Volume: „Zodia măslinului”; „Cartea runelor”; „Daţi ordin să înflorească magnolia”; „Viaţa la treizeci şi trei de ani” ş. a.
■ 2/2007 – d. Traian Cicoare, la Piatra-Neamţ (n. 25. 01 1925, Vâgiuleşti, Mehedinţi, azi, Gorj, v. fişa lunii ianuarie).
■ 4/1947 – n. Constantin Chiruţă, la Gârcina, Neamţ, matemati- cian, absolvent al Liceului „Petru Rareş” (1965) şi al Facultăţii de Matematică a Universităţii din Iaşi, absolvent al primei serii de cursuri din cadrul Facultăţii – maşini de calcul (1976), doctor în matematică (1990), autor al mai multor cărţi şi lucrări ştiinţifice.
■ 6/2002 – d. Marin-Marcel Drăgotescu, la Piatra-Neamţ (n. 4. 02. 1934, Craiova)
■ 9/1946 – n. Mircea-Răzvan Ciacâru, la Cluj, pictor. Cursuri primare, gimnaziale, liceale şi Facultatea de Arte Plastice (1973), toate la Timişoara. Repartizat în Judeţul Neamţ (1973), a predat la şcolile din Bălţăteşti şi Negreşti, apoi, la Şcoala Populară de Artă, până în 1981, când s-a transferat la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (muzeograf restaurator). Expoziţii personale (1974-2013) la: Piatra-Neamţ, Bucureşti, Tel Aviv, Almere – Olanda, Frankfurt pe Main. Expoziţii de grup şi colective (1970-2014) la: Timişoara, Arad, Turnu Severin, Iaşi, la Palatul Parlamentului, Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ, Expoziţia „Voroneţiana”, Suceava, Expoziţii interjudeţene (1980-2007): Braşov, Suceava, Galeria „Apollo”, Expoziţie de grup la Bruxelles. În colecţii: Olanda, Franţa, Canada, S. U. A., Germania, Israel, Suedia, Italia.
■ 15/1957 – n. Răzvan Haritonovici, la Roman, publicist. Absolvent al Liceului „Roman-Vodă” din Roman şi al Facultăţii de Mecanică a Institutului Politehnic din Iaşi. Inginer în Bacău, redactor-şef al publicaţiei „Pur şi simplu”, al Revistei „Dracula”. Din 1993, deţine mai multe funcţii în Ministerul Tineretului şi Sportului, consilier independent de relaţii publice şi de imagine, în cadrul unor bănci, firme particulare, agenţii de asigurări ş. a. A debutat în Revista „Opinia studenţească” (1981), literar, la Convenţia Naţională S. F. Timişoara. A colaborat la radio, „Academia Caţavencu”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul”, „Cronica”. A înfiinţat „Fantastic magazin” (1991, Bacău), a participat la Cenaclurile „Quasar” (Iaşi) şi „Clepsidra” (Bacău). Antologii: „Avertisment pentru liniştea planetei”; „O planetă numită anticipaţia”; „La orizont această constelaţie”; „Nemira ’94”; „Nemira ’95”.
■ 19/1972 – n. Ana Vârlan, la Piatra-Neamţ, profesor, scriitor, absolventă a Facultăţii de Litere din Iaşi, profesoară la Liceul cu Program Sportiv, distinsă cu Premiul Naţional „Gheorghe Lazăr”; coordonatoare a revistei şcolare „Ad Astra”, redactor la revista „Tradiţia ortodoxă”; Cărţi publicate: „Anotimpul din noi”, „Durerea somnului”, „Din drag, cu dor…”, „La izvoarele performanţei – file din istoria sportului şcolar la Piatra-Neamţ” (coord.), „Pe drumul performanţei” (editor-coord.); „Chipuri monahale de ieri şi de azi, istoricul Mănăstirii Brădiţel”.
■ 20/1977 – n. Iulian-Mihail Vasile, la Piatra-Neamţ, preot, publicist. A absolvit Liceul de Informatică din Piatra Neamţ (1996), Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi (2000), un master la Facultatea de Psiho-Pedagogie Braşov. Desfăşoară, periodic, activităţi cultural-misionare: Este autor a două cărţi ce conţin documente de arhivă despre istoria Roznovului: „Roznovul în mărturii documentare până la jumătatea secolului al XIX-lea”, prolegomena, Adrian Alui Gheorghe; pref. Silviu Văcaru; „Ctitoriile familiei Rosetti la Roznov”, prolegomena, protosinghel Hrisostom Rădăşanu; cuvânt înainte de Silviu Văcaru.
■ 22/1955 – n. Grigore Agache, la Gherăeşti, Neamţ, artist plastic. a absolvit Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Octav Băncilă” Iaşi şi Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Membru U. A. P. A debutat la Cluj-Napoca, la o expoziţie studenţească (1979); numeroase expoziţii personale, colective la: Bucureşti, Piatra-Neamţ, Bacău, Baia Mare; Italia; Chişinău; Budapesta; Bienalele „Lascăr Vorel”; participant la Taberele de creaţie: Tescani, Bacău, din Neamţ: Dumbrava, Potoci, Durău. Premiul special al juriului la Bienala „Lascăr Vorel”. Premiul pentru pictură – Bienala „Lascăr Vorel”.
■ 23/1950 – n. Maria Diaconu la Dochia, Neamţ, poetă. A absolvit Şcoala Profesională la Grupului Şcolar de Chimie, Piatra-Neamţ, operator chimist la U. F. S. Săvineşti, apoi prelucrător fire, controlor de calitate şi laborant. A absolvit Liceul Industrial de Chimie. A debutat în revista şcolii „Valenţe” (1968). A publicat în revista Cenaclului literar „Ev aprins” din uzină (1976-1978). A frecventat Cenaclul „Petrodava”, (1995) şi Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina”. A debutat publicistic în Revista „Asachi” (1995). Premiul II la un concurs literar din Bacău (1995). Colaborări la: „Credinţa neamului”, „Ţara Hangului”, „Anotimpuri” şi «Anuarul Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu”», „La Tazlău”, „România eroică”. Editorial a debutat cu „Schimbarea la faţă” (1998). Alte cărţi: „Lasă-mă umbră!”; „Zâmbete strâmbe”.
■ 23/1950 – n. Lucian Strochi, la Petroşani, Hunedoara, profesor, doctor în filologie, scriitor, critic literar şi de artă. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti, profesor la Tazlău şi Piatra-Neamţ; după 1990, director la Casa Franţei, funcţionar la Prefectură, la Consiliul Judeţean şi la Primăria Piatra-Neamţ, director al Direcţiei pentru Cultură, director artistic al T. T. A debutat în „Steagul roşu” din oraşul natal, peste 80 de premii la concursuri literare. Editorial a debutat cu „Penultima partidă de zaruri”, proză scurtă (1985). Este autor a peste treizeci de volume de proză scurtă, romane, poezie, teatru, teorie şi critică literară, antologii. Face critică de artă plastică. Director al Revistei „Asachi”. Este membru al U. S. şi al U. A. P. Alte cărţi: „Gambit”; „Cuvântul cuvânt”; „Judeţul Neamţ, monografie” (colab.); „Purtătorul de cuvânt”; „Cicatricea”; „Sonete”; „Memoria fulgerului”; „Monere 50”; „Versuri”; „Emisferele de Brandenburg”; „Introducere în fantastic; „Fantasticul în proza românească”; „Paradoxala Olanda”; „Antologie a muntelui”; „Ceasornicul lui Eliade”; „Teatru”; „Ore suplimentare”; „Funia de nisip”; „Alfabetul animalelor” I-III; „Despre esenţe şi tincturi”; „Poesii vechi şi nouă”; „Gânduri-rânduri”; „Ancade şi alte poezii de formă fixă” ş. a.
■ 26/1932 – n. Iulian Antonescu, la Piatra-Neamţ (d. 24. 01. 1991, Bucureşti), profesor universitar, istoric, traducător, publicist. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Istorie, Bucureşti. A fost director al Muzeului Regional Bacău (1957-1971), Membru al Consiliului Muzeelor din România, director al Direcţiei Muzeelor din Consiliul Culturii, inspector general la Departamentul Dialog cu Străinătatea (1990). Publică în: Ziarul „Steagul roşu” şi în Revista „Ateneu” din Bacău. A fost un mare specialist şi un remarcabil orator. A donat statului imobilul în care s-a organizat Muzeu de Ştiinţe Naturale din oraşul natal. Publică în Revista „Ateneu” (1970-1971) o parte din poeziile traduse care se vor regăsi şi în volumul apărut postum „Nelinişti medievale” (2010).
■ 29/1937 – n. Vasile C. Merticaru, la Rediu, Neamţ, inginer, profesor universitar, absolvent al Liceului „Petru Rareş” şi al Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iaşi, doctor în ştiinţe (1961). A publicat 15 cursuri şi lucrări de specialitate, autor al mai multor articole publicate în ţară şi străinătate. Deţine 11 invenţii brevetate. Este membru al Comisiei de acustică a Academiei Române.
August 2017
■ 8/1907 – n. Gheorghe I. Cartianu, la Borca, Neamţ (d. 26. 06. 1982, Bucureşti), inginer, profesor universitar doctor docent (1970), membru corespondent al Academiei (1964). Absolvent al Şcolii Politehnice, Bucureşti, asistent la Şcoala Politehnică (1934), la Societatea de Radiodifuziune pentru Studioul Bucureşti. Publică articole privind stabilitatea sistemelor electrice liniare şi neliniare, a formulat noul criteriu de stabilitate, criteriul Cartianu-Loewe. Primele instalaţii româneşti de emisie de radio cu modulaţie de frecvenţă, pe unde metrice, în România (1947); primul releu pe unde metrice (1952) dispecer radiotelefonic pentru galerii de mină (1966), sisteme de transmitere a orei exacte. Cărţi: „Modulaţia de frecvenţă”; „Bazele radiotehnicei”; „Analiza şi sinteza circuitelor electrice”; „Sinteza în domeniul frecvenţei”; „Semnale, circuite, sisteme”. Colaborări: „Telecomunicaţii”, „Buletinul Institutului Politehnic din Bucureşti”, „Memorii şi Monografii” ale Academiei Române.
■ 9/1977 – n. Gianina Cărbunariu, la Piatra-Neamţ, dramaturg, i s-a acordat, Premiul I pentru dramaturgie, la Concursul „Tinere condeie”, debut în Revista „Asachi” (1992). A absolvit Facultatea de Litere, Bucureşti; când era studentă, la U. N. A. T. C., este convocată de Radu Afrim la realizarea experimentului „Ocean Cafe”, la T. T. Piatra-Neamţ. Membru fondator al grupului „dramAcum”; burse şi rezidenţe de dramaturgie la Wiesbaden, Londra, Valence. S-a remarcat cu piesa „Irealităţi din Estul sălbatic” la Concursul „Camil Petrescu”. Piesa „Stop the Tempo”, pusă în scenă de „Trupa Douche Froide”, regizor Manu Moser, a fost prezentată la Geneva şi la Neuchätel. Piesele sale, „Stop the Tempo”, „mady-baby.edu/ Kebab”, (montate de ea la Teatrul Luni de la Green Hours şi Teatrul Foarte Mic) şi „Tipii ăştia seamănă cu părinţii noştri”, traduse, publicate şi montate în Germania, Franţa, Irlanda, Polonia, Marea Britanie, Italia.
■ 17/1943 – n. Mariana Costrăş, în Balaia, Filipeni, Bacău, a frecventat grădiniţa înfiinţată de mama sa; clasele primare cu tatăl său, gimnaziul din Mărăşti, Şcoala Pedagogică şi Facultatea de Filologie, Bacău (1968). Activitatea didactică: educatoare (Judeţul Bacău şi Piatra-Neamţ), profesor de limba şi literatura română (Neamţ), inspector şcolar la I. Ş. şi metodist la C. C. D. Neamţ. A fondat Asociaţia Pedagogică „Educatoarea” (1991). Colaborări: „Revista de pedagogie”, „Tribuna învăţământului, „Preocupări didactice, „Învăţământul preşcolar”, „Epifania” ş. a. Lucrări: „Cântece şi poezii pentru-ai noştri dragi copii”, culegere; „Valorificarea creaţiilor literare ale educatoarei în procesul instructiv – educativ din grădiniţă” şi „Ipostaze ale grădiniţelor din Judeţul Neamţ”. Titlul de educatoare evidenţiată şi diploma de excelenţă acordată de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ.
■ 19/1879 – n. Lascăr L. Vorel, la Copou, Iaşi. (d. februarie 1918, München, Germania), pictor postimpresionist. Şi-a petrecut prima parte a vieţii la Piatra-Neamţ. După studiile liceale şi Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi, lecţii de pictură cu Alexandru D. Atanasiu. A continuat studiile în Germania, unde s-a stabilit în 1899, şi şi-a petrecut apoi o mare parte din viaţă. Înscris la Akademie der Bildenden Künste München (1900). Colaborări: „Nea Ghiţă”. Expune uleiuri şi guaşe în cadrul Societăţii Tinerimea Artistică. Singura expoziţie personală Galeria „Golz” din München (1931). În prezent, Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ deţine o parte a lucrărilor reprezentative din creaţia lui Lascăr Vorel, aduse în tară, după moartea artistului (1918). Reînhumat în Cimitirul „Eternitatea” din Piatra-Neamţ, oraş unde se organizează Bienala de Pictură „Lascăr Vorel”.
■ 20.08.1944, Parasca Agape (n. Boca), în satul Răchiţi, Judeţul Suceava. A absolvit: şcoala elementară la Botoşana, o şcoală de surori, a lucrat în domeniul sanitar, apoi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, (1975). A predat desenul în şcoli din Neamţ. Prima personală la Galeria „Alfa” Piatra-Neamţ (1981). A expus pictură şi grafică în expoziţii personale (design vestimentar la Bicaz şi Piatra-Neamţ), împreună cu Mihai Agape şi în expoziţii colective organizate de Filialele Bacău şi Neamţ ale U. A. P. (1975-2014). A participat la Bienala „Lascăr Vorel”, la „Voroneţiana” din Suceava, la mai multe tabere de creaţie. Lucrări în colecţii din ţară şi din: S. U. A., Germania, Italia, Spania, Anglia.
■ 28/1917, d. Calistrat Hogaş la Roman (n. 19. 04. 1847, Tecuci, v. fişa lunii aprilie.)
■ 30/1960 – n. Ştefan Potop, la Tazlău, Neamţ, profesor, artist plastic. Absolvent al Academiei de Arte „George Enescu”, Iaşi (1987). Este profesor la Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ şi deţine funcţia de preşedinte al Filialei Neamţ a U. A. P. din România. Expoziţii: Bacău, Baia Mare, Bucureşti, Buzău, Gura Humorului, Iaşi, Piatra-Neamţ, Târgu-Mureş, Veneţia, Praga. Tabere de creaţie: Ardeluţa, Brateş, Viişoara, Borca, Dumbrava, Potoci, Durău, Văratic, Tarcău, Tazlău.
■ 31/1936 – n. Maria Rugină, la Bozienii de Sus, Neamţ, profesoară, poetă, a absolvit Şcoala Pedagogică de Fete din Piatra-Neamţ şi Facultatea de İstorie-Filozofie a Universităţii din Iaşi. A predat istoria la Şcoala Generală Nr. 12 din Piatra-Neamţ (azi, Liceul „Spiru Haret”), a fost distinsă cu titlurile de profesor evidenţiat şi profesor de excepţie, cu medalii din partea forurilor naţionale sindicale, pionereşti, de Crucea Roşie ş. a. Cărţi de versuri: „Iubirea de idee, ideea de iubire”; „Cartea nerostirii”.
Constantin TOMŞA