Decernarea Premiului „Ion Creangă”
Manifestările prilejuite de a patra ediţie a Premiului Naţional pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, au debutat pe 29 februarie cu simpozionul „Ion Creangă, în universalitate – 183 de ani de la naşterea marelui nostru clasic”.
„Este pentru noi o mare bucurie că reuşim, iată, pentru a patra oară, să decernăm acest premiul naţional. Suntem fericiţi că am convins autorităţile judeţene de instituirea acestui premiu care anual răsplăteşte cum se cuvine creaţia unui prozator contemporan de certă situare valorică şi de unanimă apreciere”, a spus scriitorul Cristian Livescu, directorul de proiect.
Juriul (preşedinte, Ioan Holban), alcătuit din scriitorii şi criticii literari Mircea A. Diaconu, Theodor Codreanu, Vasile Spiridon, Antonio Patraş, Constantin Dram şi Cristian Livescu, a creat o listă de nouă nominalizaţi la acest prestigios premiu: Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Florina Iliş, Bujor Nedelcovici, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag şi Varujan Vosganian.
Eugen Uricaru, premiat anul trecut, după Dumitru Radu Popescu şi Nicolae Breban, a primit, din partea Primăriei şi Consiliului Local Târgu Neamţ, titlul de Cetăţean de onoare al oraşului.
Câştigătorul acestei ediţii a fost desemnat scriitorul Dan Stanca iar ceremonia de premiere a avut loc pe 1 martie, la Muzeul Memorial „Ion Creangă” de la Humuleşti. Valoarea premiului este de 5.000 de euro.
Babel multiplicat, pe simezele „Lascăr Vorel”
„Babel multiplicat” este titlul expoziţiei de pictură deschise de Radu Cristian Macavei pe 17 februarie, la Galeria de Artă „Lascăr orel” din Piatra-Neamţ. Profesor la Şcoala Populară de Artă din Piatra-Neamţ – plastician recunoscut, afirmat pe deplin în viaţa culturală a judeţului – R. C. Macavei lansează o atractivă reuniune artistică, la care le-a făcut părtaşe şi pe elevele sale Irina Maria Moldovan (avocat) şi Gina Iuliana Ţicală (medic).
„Pe lângă creaţiile sale, Radu Macavei propune lucrări ale altor artişti care multiplică, de fapt, viziunea lui. Există o poveste aici. Este o poveste care adună la un loc cele trei oferte, pe ideea de Babel. Un mit din acesta fondator permite orice, chiar dacă doamnele Moldovan şi Ţicală nu au lucrat neapărat în ideea de Babel. Este o expoziţie legată, închegată, ceea ce reprezintă un lucru interesant, remarcabil. Un artist, prima dată, îşi demonstrează talentul, capacitatea de creaţie la şevalet, dar şi în felul în care, după aceea, îşi construieşte mesajul. Aceasta este e o altă ştiinţă, iar Radu Macavei a ştiut să facă aici această construcţie”, a spus criticul de artă Emil Nicolae.
„Mă bucur că am cunoscut un artist extraordinar, un profesor şi un formator de excepţie, un om formidabil, foarte complex, profund, spiritual. Ideea acestui Babel, în care ne exprimăm diferit, dar totuşi într-un limbaj comun, demonstrează foarte multă generozitate din partea domnului Radu Macavei”, a afirmat Gina Iuliana Ţicală.
„Mă înfăţişez în ipostaza de artist, ipostază în care nu m-aş situa astăzi fără harul primit de la Dumnezeu, fără dragostea familiei mele şi fără ajutorul inestimabil oferit de profesorul Radu Macavei”, a declarat Irina Maria Moldovan.
Presa, vremurile şi politica – Of… televiziunea mea
La sfârşitul lunii februarie, Biblioteca judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ a găzduit lansarea cărţii „Presa, vremurile şi politica – Of… televiziunea mea”, în prezenţa autorului, Petru Frăsilă. După salutul adresat de Mihaela Mereuţă, directorul-manager al bibliotecii, au vorbit Ioan Holban – critic literar, Cristian Livescu – scriitor, Emilian Marcu – poet, Lucian Vasiliu – scriitor şi Dan Iacob, bibliotecar.
„O istorie a televiziunii private postdecembriste şi, mai ales, a unui mod anume de a face jurnalism în media video scrie Petru Frăsilă în «Presa, vremurile şi politica»; în chip semnificativ, autorului îi scapă şi un oftat upă ce va fi pus un titlu, cărţii sale: «Of… televiziunea mea» traduce toată superbia, dar şi suferinţele, neliniştile, dezamăgirile care l-au însoţit treizeci de ani într-o televiziune privată de utilitate publică”, spune Ion Holban în prefaţa cărţii.
Petru Frăsilă este un jurnalist cunoscut în judeţul Neamţ mai ales din perioada 1995-2007, când a fost administrator al postului de televiziune TELE’ M Piatra-Neamţ. În perioada 1990-1991 a fost realizator la Televiziunea Naţională a Republicii Moldova, iar apoi, până în 1995, a fost fondator şi administrator al TELE M Iaşi, prima televiziune din regiunea Moldovei. Din 2007 până în prezent este director la Prima TV Iaşi şi fondator şi administrator al TeleMoldova.
Personalităţi romaşcane: Dr. Epifanie Cozarescu
Miercuri, 4 martie 2020, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ a organizat simpozionul „Personalităţi romaşcane – dr. Epifanie Cozarescu, întemeietorul colecţiei de iatroistorie”. Evenimentul a avut loc la sediul Muzeului de Istorie din Roman.
Cunoscut şi apreciat în comunitatea iatroistoricilor din România, doctorul Epifanie Cozarescu (1914-2010) s-a remarcat drept unul din puţinii fondatori ai unei colecţii – muzeu de istoria medicinei şi farmaciei. Autor de numeroase şi valoroase studii în revistele de specialitate, al monografiei spitalului „Precista Mare” din Roman, a susţinut numeroase comunicări la întrunirile de istorie şi iatroistorie din ţară. Epifanie Cozarescu a fost întemeietor al Societăţii de Istoria Medicinei de la Roman şi membru în consiliul de conducere a Societăţii Române de Istorie a Medicinei. Din 2007 a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Roman.
Colecţia de iatroistorie romaşcană pentru care a lucrat mai bine de jumătate de secol, adunând materiale documentare, fotografii, vechi instrumente medicale, cărţi vechi de medicină etc. a donat-o (alături de conducerea Societăţii de istoria medicinei şi farmaciei care astăzi îi poartă numele) Muzeului de Istorie din Roman, spre păstrare şi continuare.
„Destăinuiri” şi „Transilvanien”, lansate în prezenţa autorilor
Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ a organizat lansarea cărţilor „Destăinuiri” şi „Transilvanien. Bunte Häuser, Schafe & Papanasi”, ambele scrise de Corin V. Petraru şi Silvia Filip şi apărute recent la Editura Timişoara. Evenimentul, însoţit de o tombolă, a avut loc în Sala Cupola, 21 februarie 2020. Alături de autori au fost prezenţi Gheorghe Cuciureanu, Emilia Chiriţă şi Cristian Livescu.
„Corin V. Petraru şi Silvia Filip, animaţi de o pasiune comună, cuvântul, vin în faţa cititorilor cu un melanj inedit, alcătuit din interviuri, confesiuni, recenzii, toate conturând imaginea unei prietenii literare adevărate, despre care vom mai auzi cât de curând. Aflăm aici despre munca din spatele cărţilor şi impresiile pe care acestea le produc asupra celorlalţi. Nimic nu este întâmplător, totul are un scop. Puterea cuvântului nu cunoaşte limite, iar dialogul are darul de a dezvălui personalitatea fiecăruia dintre actori”, spune Daniel Luca pe coperta a IV-a a cărţii „Destăinuiri”. În fondul Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ se află deja următoarele cărţi scrise de Corin V. Petraru: „Brigitte: simbolul iubirii mele”, „Pentru cine trebuia să îmi dau viaţa?”, „Aşezări îngenunchiate: reportaje neterminate”, „Mică spovedanie: deschisă pe jumătate şi răsfoită superficial”, „Aroma iubirii”, „Lov under a veil”, „Iubire ascunsă”.
Ateliere „Ora să ŞTIM” şi „Istoria lumii pentru copii”
Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ organizează ateliere în cadrul proiectului „Ora să ŞTIM. Istoria lumii pentru copii”, pentru copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani, la Secţia de Carte pentru Copii & Ludotecă „Ion Creangă”. Întâlnirile se desfăşoară săptămânal, alternându-se ateliere „Ora să ŞTIM” şi „Istoria lumii pentru copii”, în fiecare zi de joi, începând cu 20 februarie 2020.
Atelierele „Ora să ŞTIM” abordează teme precum Să explorăm simţurile, În stupul de albine, În adâncul oceanului, În interiorul corpului uman,Călătorie printre stele şi planete, Experimente incredibile cu reacţii chimice. La atelierele „Istoria lumii pentru copii” se va discuta despre preistorie, primele civilizaţii: Mesopotamia, Egipt, India, China – apariţia scrisului, a banilor, piramidele, drumul mătăsii etc. – Grecia antică, Imperiul Roman, popoarele biblice, vikingii, creştinismul, epoca informaţională, calculatoarele, internetul, telefoanele mobile etc.
Proiectul se bazează pe observaţia că multe fenomene ale naturii, de ştiinţă sau tehnice pot fi explicate cu ajutorul unor povestiri interesante, iar copiii vor descoperi într-o manieră amuzantă şi atractivă lucruri din sfera ŞTIM – ştiinţă, tehnologie, informatică şi matematică. În plus, atelierele vor aduce în atenţie informaţii despre istorie într-o manieră atractivă şi interactivă, pentru copii.
Peer Gynt, o invitaţie la vis
Joi, 27 februarie 2020, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ a lansat una dintre cele mai frumoase invitaţii ale anului: concertul „Peer Gynt” – o călătorie fabuloasă cu muzică şi text, prezentată de Extensia Piatra-Neamţ a Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj.
Peer Gynt, eroul celebrului poem dramatic al norvegianului Henrik Ibsen, este prezentat într-un format de concert deosebit care îmbină muzica instrumentală cu cea vocală şi cu texte vorbite. Au interpretat: Gabriela Pepelea – soprană, Raluca Rad – pian, Bernadette Czumbil – pian, Bianca Cuzuioc Podosu – vioară, Emanuel Roşca – narator.
Muzica de scenă a lui Edvard Grieg pentru piesa lui Ibsen urmăreşte în culori vii zbuciumatul drum al vieţii lui Peer Gynt. Cântecul lui Solvej este poate cea mai celebră lucrare muzicală a marelui compozitor norvegian.
Violeta MOŞU