Ion Creangă, sărbătorit la Humuleşti
Duminică, 1 martie, a avut loc, la Muzeul Memorial „Ion Creangă” din Humuleşti, manifestarea culturală „Ion Creangă, la izvoarele operei”, ocazionată de împlinirea a 178 de ani de la naşterea marelui povestitor.
La activitate au participat elevi de la Şcoala nr. 3 din Târgu Neamţ, care au prezentat, în faţa publicului aflat la casa din Humuleşti, o serie de cântece dedicate primăverii şi scenete inspirate din scrierile lui Ion Creangă. De asemenea, copiii au împărţit mărţişoare cu chipul lui Creangă, confecţionate de ei, omagiind şi în acest fel personalitatea scriitorului. Casa memorială „Ion Creangă” din Humuleşti a fost construită între anii 1830 – 1831 de către Petre Ciubotariu, bunicul povestitorului. Ion Creangă a locuit aici de la naştere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855, când a plecat spre Iaşi, la Seminarul de la Socola. După moartea lui Ştefan a Petrii şi a Smarandei, casa a fost moştenită de fiica lor cea mai mică, Ileana. Ulterior, aceasta, neavând copii, a donat-o nepoatei sale, Sofia, fiica Mariei, o altă soră a lui Creangă. Construcţia a fost restaurată în 1937, prin grija istoricului Nicolae Iorga. În 1944, Sofia Grigoriu, născută Creangă, donează casa Asociaţiei Învăţătorilor din România. Îngrijită în continuare de doi dintre copiii Sofiei, Zahei şi Antonică Grigoriu, casa a funcţionat neoficial ca muzeu până la 1951, când, la iniţiativa lui Zahei, a avut loc deschiderea propriu-zisă a actualului muzeu memorial.
În prezent, casa memorială „Ion Creangă” este unul dintre cele mai vizitate muzee din ţară, anual trecându-i pragul mai mult de 40.000 de turişti români şi străini.
Cele „40 de zile” ale lui Chris Simion
La Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”, a avut loc, pe data de 4 martie, lansarea volumului „40 de zile”, semnat de scriitoarea Chris Simion.
Din biografia autoarei aflăm că este teatrolog de profesie, născută pe 20 august 1977 şi că a publicat prima carte („Dragostea nu moare. O concluzie la 16 ani”) la vârsta de 16 ani, cu această ocazie criticul George Pruteanu numind-o „un fel de pui de Cioran în fustă lungă şi neagră”.
Din 2009, Chris Simion este membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar volumul lansat la Piatra-Neamţ este „un roman scris în 40 de zile, un joc al introspecţiei şi al (re)găsirii de sine. Recomandat persoanelor aflate în derută existenţială, cu alergie la minciună şi cu tulburări de maturitate. Jocul începe cu o singură pistă: sufletul tău. În fiecare zi cobori în tine, în adânc. N-ai cum să te-ntorci, n-ai cum să te-opreşti, ci doar să mergi înainte. Ultima zi este răscrucea, momentul deciziei: «încotro?». Cele 40 de zile de reflecţie şi sinceritate îţi dau răspunsul şi, la final, nu mai ai nici o şansă de ezitare… simţi exact pe unde s-o iei”, după cum aflăm de pe coperta a IV-a a volumului.
Cartea a fost prezentată, la întâlnirea cu cititorii nemţeni, de scriitorii Adrian Alui Gheorghe şi Adrian G. Romila.
O expoziţie sinistră: „Mărturii din anii comunismului”, la Muzeul de Istorie şi Arheologie
Pe 6 martie, a avut loc, la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, vernisajul expoziţiei „Mărturii din anii comunismului”, eveniment organizat de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Serviciul Judeţean Neamţ al Arhivelor Naţionale.
Evenimentul a debutat cu simpozionul „6 martie 1945. 70 de ani de la începuturile instaurării comunismului în România”, în cadrul căruia au susţinut prelegeri dr. Mihaela–Cristina Verzea (Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ), prof. Dr. Daniela Mătăsaru-Ionescu (Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”), dr. Daniel Pavăl (Serviciul Judeţean Neamţ al Arhivelor Naţionale), prof. Dr. Mihai Lostun (Colegiul Naţional de Informatică) şi Mircea Popovici.
Expoziţia „Mărturii din anii comunismului” cuprinde, printre altele, obiecte personale ale lui Petru Groza, aduse de la Muzeul Naţional de Istorie a României, diverse tipărituri care acoperă campania electorală şi alegerile din 1946, periodice – care anunţă abdicarea forţată a Regelui Mihai şi proclamarea Republicii, atingând şi subiecte precum naţionalizarea şi colectivizarea.
„Totodată, expoziţia conţine şi obiecte ale unor victime ale represiunii comuniste, dar şi obiecte personale ale lui Nicolae Ceauşescu, sugestive pentru ceea ce a însemnat cultul personalităţii. De asemenea, sunt expuse obiecte foarte familiare persoanelor care au trecut prin perioada comunistă, de la lampa de gaz, la sticle de Cico sau de ulei sau la celebrul costum de pionier. Încercăm să prezentăm cât mai obiectiv această perioadă, folosindu-ne de patrimoniul pe care-l avem la dispoziţie şi intenţionăm să organizăm un spaţiu destinat perioadei comuniste, în expoziţia permanentă a muzeului”, ne-a spus dr. Mihaela-Cristina Verzea, curator al expoziţiei.
La data de 6 martie 1945, a avut loc instaurarea guvernului dr. Petru Groza, această schimbare survenind după vizita din 26 februarie a adjunctului lui Molotov în România, Andrei Vâşinski. În istoria românilor, această dată reprezintă oficializarea dominaţiei Kremlinului asupra ţării noastre şi intrarea în forţă a comunismului în România.
Expoziţia „Mărturii din anii comunismului” va fi deschisă publicului nemţean până pe data de 22 mai.
Primăverile patriarhului Gheorghe Vadana
Pe, 6 martie, a avut loc, în Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”, vernisajul expoziţiei de pictură ce reuneşte lucrări ale artistului plastic Gheorghe Vadana.
Expoziţia cuprinde 28 de tablouri, a căror cromatică produce o infuzie de vitalitate, în deplină concordanţă cu vectorul solar al lunii martie. Astfel, răsfăţul privirii, arpegiat pe simezele Sălii „Cupola” are valenţe terapeutice pentru trăirile şi sensibilităţile specifice de la început de primăvară.
„Gheorghe Vadana îmbină fericit academismul plastic cu un anume curaj al liniei şi al culorii. Lucrările sale, din această expoziţie, dar şi din etapa maturităţii depline, pe care o onorează cu mare angajament artistic, au frumuseţea calmă a artei văzută ca un respiro în zbuciumul vieţii de zi cu zi. Risipa de flori din această expoziţie reprezintă ceva din generozitatea artistului care se dăruieşte, astfel, semenilor săi”, a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene.
Despre orizontul culorilor din tablourile lui Gheorghe Vadana au vorbit, în ziua vernisajului, scriitorul Adrian Alui Gheorghe şi artistul plastic Ştefan Potop. Ultimul a subliniat şi contribuţia decisivă a profesorului Vadana la promovarea artelor plastice nemţene şi la înfiinţarea Liceului de Arte „Victor Brauner”.
„Urcuş spre Înviere”, la „Atelierul „Cult & Cultură”
Pe 9 martie, a avut loc, la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu”, o nouă întâlnire din cadrul Atelierului de cultură civică „Cult & Cultură”. Prin tema abordată în această ediţie – „Urcuş spre Înviere” – organizatorii îşi propun să ofere acum, în perioada premergătoare marii sărbători creştine, repere întru vrednicie creştină spre folos şi bună rânduială. Întâlnirea a fost moderată de scriitorul Dan Iacob, care l-a avut ca invitat pe părintele Ioan Gherasim.
„Atelierul „Cult & Cultură” este un club destinat discuţiilor pe teme de actualitate, demersul fiind mai mult decât necesar într-o comunitate. Sunt multe teme care incită, care necesită discuţii nuanţate, cultura civică, civismul culturii fiind provocări pentru tineri şi nu numai. În cadrul întâlnirilor, propunem teme de dezbateri, dar primim şi sugestii de la participanţi. Vom avea în discuţie teme din cultură, din religie, din politică, din mediul ştiinţific. Mizăm pe participarea unui public interesat, dar şi pe participarea unor personalităţi ale zonei sau din afară, care să susţină conferinţe, prelegeri, să intre în dialog cu publicul. Vom avea, astfel, un circuit al ideilor în spaţiul public”, a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”.
Întâlnirile din cadrul atelierului „Cult & Cultură” au loc bilunar, lunea, între orele 17.00 – 19.00.
Exponatul lunii martie
La Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ este expus în luna martie un obiect rar şi interesant, respectiv un tipar pentru ţinte metalice decorative. Inedita piesă a fost inclusă în segmentul intitulat „Exponatul lunii”, demers iniţiat în toamna anului trecut.
Lucrate din lut, dar mai ales din piatră, tiparele pentru ţinte decorative sunt specifice secolelor XVII-XIX, fiind utilizate pentru turnarea unor motive ornamentale care împodobeau chimirele şi curelele bărbăteşti. Piesa din muzeul de la Târgu Neamţ provine de pe teritoriul comunei Pipirig, dar obiecte asemănătoare sunt întâlnite şi în alte zone ale spaţiului subcarpatic. Principala caracteristică a lor este aceea că pe una sau pe ambele feţe prezintă negativele unor motive decorative, sub forma unor rozete sau plăcuţe rectangulare, în care se turna cositor. Aceste ţinte metalice erau aplicate apoi pe chimirele din piele, contribuind la aspectul acestora. Chimirele şi curelele decorate cu ţinte erau piese de port valoroase, indicând statutul social al purtătorului.
,,S-a scris despre unele piese asemănătoare că ar data chiar din secolele V-VII p. Chr., dar studiile de etnografie au infirmat această ipoteză, arătând că ele sunt mult mai târzii. Este interesant, la tipul acesta de tipare, nu doar faptul că sunt rare, cât şi meticulozitatea cu care au fost făcute, astfel încât ţintele obţinute să fie cât mai spectaculoase”, a declarat dr. Vasile Diaconu, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ.
Implementarea conceptului „exponatul lunii” reprezintă o modalitate inedită prin care Muzeul de Istorie şi Etnografie din Târgu Neamţ îşi valorifică piesele muzeale.
Selectarea unui obiect deosebit şi prezentarea lui individuală au drept scop îmbunătăţirea percepţiei asupra artefactelor cu valoare istorică, precum şi promovarea acestora.
Irina NASTASIU