Sunt bine cunoscute multiplele avantaje ale erei Internetului de la obţinerea imediată a informaţiilor dorite, până la trimiterea ultrarapidă a mesajelor pe întreg mapamondul. Cu toate acestea, din cauza anumitor factori precum: mulţimea informaţiilor, absenţa unei ierarhizări obiective în funcţie de calitatea şi corectitudinea acestora, lipsa unor date pertinente, „bombardarea” cu anumite informaţii de marketing publicitar etc., suntem adesea purtaţi pe căile diverselor link-uri, fapt ce duce de multe ori la pierderea timpului în căutarea rezultatului aşteptat.
Constatăm că sunt tot mai mulţi tineri a căror principală preocupare intelectuală sau culturală se reduce la navigarea pe internet şi la citirea informaţiilor de pe reţelele de socializare. Din acest motiv aceştia devin victime ale manipulărilor de tot felul, induse de o anumite media, care promovează doar senzaţionalul şi nonvalorile.
Ne întrebăm, retoric (fireşte), câţi dintre elevii noştri mai ştiu să redacteze corect o scrisoare (în manuscris) sau un text de felicitare? Având în vedere repercusiunile negative pe care e-mail-urile, SMS-urile sau mesajele de pe diverse reţele de socializare le au asupra formei textelor transmise, începând cu lipsa celor mai elementare formule de politeţe ori sărăcia stilistică a frazelor din dorinţa de a fi cât mai rapizi, cu siguranţă că răspunsul obţinut la întrebarea anterioară nu este tocmai cel dorit. Se poate observa cu uşurinţă faptul că şcolarii de astăzi comit numeroase greşeli fie din cauza tastării greşite sau a grabei, astfel încât unele mesaje ajung într-o formă nefinalizată, scrise incoerent sau trimise altor destinatari decât persoanele în cauză. Cine mai alocă puţin timp ca, în anumite momente de linişte, să elaboreze textul unei scrisori pe care să-l recitească şi să-i dea o formă optimă astfel încât ideile transmise să fie cât mai clare, logice şi coerente? Uşurinţa şi rapiditatea cu care pot fi transmise astăzi mesajele prin intermediul internetului şi al telefoniei mobile elimină adesea orice răgaz de reflecţie, lăsându-le în raza primei redactări.
Dorinţa de eliberare de limitările timpului ne este anulată, noile media producând de fapt o contracţie şi o accelerare a acestuia, lumea devenind lipsită de durată, totul schimbându-se în permanenţă. Odată cu accelerarea timpului, noile media au generat şi o accelerare a sarcinilor ce trebuie îndeplinite, într-un număr mai mare, într-un interval de timp mai mic.
Utilizarea noilor media au creat o nouă formă de activitate, multitasking sau realizarea în paralel a mai multor acţiuni. Spre exemplu, putem vorbi la telefon în timp ce tastăm pe calculator, navigăm pe internet, selectăm fotografii, retuşăm imagini, răspundem la SMS-uri etc., ceea ce este foarte bine din punct de vedere al timpului consumat. Astfel de acţiuni reprezintă o preocupare a majorităţii persoanelor care încet – încet nu mai dispun de timpul liber. Chiar dacă creierul uman este adaptat într-o anumită măsură să realizeze simultan mai multe activităţi, riscăm să nu fim cu maximă atenţie la nici una dintre ele, operarea lor sporind oboseala şi stresul. Multitasking-ul afectează şi activitatea şcolară a elevilor care ascultă muzică la căşti în timp ce învaţă sau îşi scriu temele, răspund la mesaje în timpul orelor de curs etc.
Conexiunea permanentă într-o lume virtuală din care suntem agasaţi cu informaţii menite adesea să ne perturbe activitatea zilnică sau să pierdem timpul pur şi simplu fără a realiza ceva util şi necesar, nu face decât să ne transforme în nişte „roboţi” care gândesc superficial, îşi pierd capacităţile de analiză şi sinteză a informaţiilor şi nu sunt capabili să managerieze în mod raţional problemele apărute.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA