Capitolul III „Reprezentări ale imaginarului demonic în literatura universală” este unul centrat pe critica şi interpretarea textelor literare, în care este explorat un spectru larg al imaginarului răului, cum ar fi: „Un diavol în Paradis” de Henry Miller, „Elixirul diavolului” de E T. Hoffmann, oferind prilejul dublului demonic, scindări ale eurilor şi identităţii, depersonalizării, demonizării tatălui, concepţii psihologice şi psihanalitice ce-i permit autoarei să repună romanul sub o lumină nouă. Romanul „Moartea demonului” de Anne Holt oferă cercetătoarei un alt prilej de reflecţie prin conceptele de agresivitate şi distructivitate din psihanaliza lui Erich Fromm.
Capitolul IV „Imaginarul demonic în literatura română” surprinde operele scriitorilor care abordează o tematică orientată spre explorarea forţelor întunecate, a conflictului dintre bine şi rău, precum şi a prezenţei maleficului sub diverse forme simbolice sau mitologice. Autoarea este preocupată de consumul atipic al mâncării în basmele lui B. P-Haşdeu, de mâncare ca element de construcţie al naraţiunii, fără de care ar fi imposibilă derularea firului narativ. Subcapitolul 4.2 „Despre rostul lui Dumnezeu şi implicaţia Diavolului în aforismele lui Grigore Vieru” surprinde o paletă largă de accepţii ale celor două contrarii între fizic şi metafizic. Fie că apare separat sau contrapus în maxime, acest exerciţiu intelectual devine, aşa cum relevă autoarea, „tragismul existenţei şi al veşnicelor ezitări în balanţa binelui şi a răului” (Gîrlea, p. 204).
Subcapitolul 4.3 are drept subiect de investigaţie şi analiză romanul „Isabel şi apele diavolului” de Mircea Eliade – o operă despre stările tensionale şi de criză ale protagoniştilor, despre căutările interioare şi sondarea inconştientului personajelor.
Subcapitolul 4.4 „Cronotopuri malefice în opera lui Ion Creangă” devine un prilej de reflecţie despre conceptul bahtinian de cronotop cu accepţii benefice (mănăstirea, biserica, altarul, templul) şi accepţii malefice (locul blestemat, răscrucea, hotarul, pădurea, iazul, cârciuma), care fac parte din ordinea axiologică a lumii, aflându-se într-o interdependenţă bine stabilită de care depind iniţierea şi devenirea protagoniştilor. Subcapitolul 4.5 intitulat „Aspecte ale femininului malefic în opera lui Ion Creangă” este poate cel mai intrigant şi inedit moment al monografiei, întrucât se referă la superstiţiile populare despre femeie, în special femeia bătrână (baba), care învinge mereu în competiţia cu diavolul şi-l păgubeşte. Opera lui Ion Creangă prilejuieşte cercetătoarei reflecţii despre răul feminin a cărui prezenţă aparent inofensivă, devine în final una crucială. Palmaresul feminin format din baba cerşetoare, babele de la biserică, soacra şi nurorile, femeia leneşă, susţin firul narativ şi contribuie la rezolvarea contradicţiilor.
Subcapitolul „Sine autentic şi sine fals” în romanul „Supusul Satanei” de Nicolae Ciobanu este o veritabilă mostră de analiză a scindărilor de personalitate, a dedublărilor de personalitate, eliberarea de corp, migraţia sufletului şi recuperarea corpului. Autoarea urmăreşte traiectoria devenirii fiinţiale a protagonistului, într-un demers de stabilire a identităţii şi de recunoaştere a sinelui.
Subcapitolul 4.7 „De la Vlad Ţepeş la Dracula” surprinde mitul literar al unei personalităţi cu renume mondial, datorită demonizării la care a fost supus. De la romanul lui Bram Stoker „Dracula”, la romanele „Atacul de noapte” de Ion Muscalu, „Dracula din Carpaţi” de Virgil Gheorghiu – autoarea urmăreşte evoluţia unui mit literar în ascensiune. Reprezentări ale lui Vlad Ţepeş sunt surprinse de către autoare în poezie şi în povestiri.
Subcapitolul 4.8 „Reprezentări malefice ale apei” este o mostră subtilă de analiză a imaginarului acvatic cu reprezentări distructive în opera lui Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, Radu Găvan, Alexandru Popescu. Ultimul subcapitol al monografiei intitulat „Superstiţii şi reprezentări ale podului în romanul lui Radu Paraschivescu” supune analizei cronotopii de trecere, de transcendere a spaţiului. Autoarea demonstrează şi de această dată că impregnarea spaţiului de malefic este o reminiscenţă a credinţelor populare, concretizate în ficţiunea literară.
Cercetările Olesei Gîrlea se concentrează pe identificarea şi interpretarea simbolisticii demonice şi pe modul în care aceasta reflectă teme şi dileme fundamentale ale existenţei umane. Autoarea oferă o înţelegere profundă a felului în care universurile simbolice contribuie la construcţia imaginarului literar, influenţând temele, personajele şi structurile narative.
Anul acesta, autoarea a obţinut Diploma şi medalia de argint pentru volumul Reprezentări diurne şi nocturne ale imaginarului literar (2023), la Salonul de carte Euroinvent 17, la 9 Mai 2025, Iaşi (România) şi respectiv Diploma şi medalia de argint pentru acelaşi volum, la Salonul Internaţional de Inventică şi Antreprenoriat Inovativ, Chişinău, Universitatea Pedagocică de Stat „Ion Creangă”, 6-7 iunie 2025. Aceste distincţii confirmă valoarea ştiinţifică şi originalitatea demersului interpretativ propus de Olesea Gîrlea, evidenţiind relevanţa cercetării sale în peisajul academic contemporan. Prin analiza detaliată a reprezentărilor diurne şi nocturne, autoarea reuşeşte să pună în lumină mecanismele subtile prin care imaginarul literar reflectă şi modelează realitatea, revelând totodată dinamica interioară a conştiinţei personajelor şi tensiunile dintre raţional şi oniric, dintre lumina cunoaşterii şi umbrele subconştientului. Astfel, monografia nu doar că îmbogăţeşte domeniul hermeneuticii literare, ci serveşte drept instrument valoros pentru înţelegerea profundă a textului artistic în contextul culturii contemporane.
Bibliografie: Olesea Gîrlea. Reprezentări diurne şi nocturne ale imaginarului literar. Chişinău, CEP USM, 285 p. ISBN 97\8-9975-62-628-6.
Dumitru APETRI, doctor în filologie la Institutul de Filologie Română „B. P-Haşdeu” al Universităţii de Stat din Moldova
Dumitru Apetri (n. 21 octombrie 1940), este Doctor în filologie, cercetător ştiinţific coordonator, critic şi istoric literar, pedagog, scriitor, şi a trudit cu pasiune pe ogorul Literelor mai bine de şase decenii. Este cunoscut şi preţuit în mediul academic şi scriitoricesc, în primul rând, ca fidel promotor al dialogului intercultural. Îndrăgostit iremediabil de opera eminesciană, şi-a dedicat o bună parte din timp studierii creaţiei poetului român de geniu în spaţiul culturii est-slave.
Este membru al Asociaţiei social-culturale „Bucovina” din Republica Moldova (1990), membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1999), membru al Uniunii Scriitorilor din România (2010).
Cărţi publicate (selectiv): Bucovina: cultură, personalităţi, destine (2000), Dialog intercultural. Aspecte ale receptării literare (2006), Eseuri şi profiluri literare (2007), Arta replăsmuirii artistice (2008), „Martiriul transnistrean sub jugul totalitar rusesc” (coautor, 2013), Eminescu sporind a lumii taină (2020), Marii clasici ai literaturii române. Vocaţia universalităţii (2023) ş. a.
Este laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova (2001, 2016, 2021), a primit Medalia „Nicolae Milescu Spătaru” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2020), mai multe ordine şi distincţii care atestă rezultatele remarcabile ale muncii sale. (Red.)
Olesea Gîrlea (n. 18.10. 1983), asbsolventă a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Facultatea de filologie, specialitatea: Limba şi literatura română şi limba germană (2006), Conducător de doctorat, profilul literatură, specialitatea teoria literaturii (2020), este profesoară de limba germană la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Chişinău, din 2022. Are, în acelaşi timp, şi o intensă activitate academică: cercetător ştiinţific superior şi şef al Centrului de literatură şi folclor la Institutul de Filologie Română „B. P-Haşdeu”, cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe ş. a.
A publicat: Mit şi ficţiune artistică în opera literară. Chişinău: Profesional Service, Reprezentări diurne şi nocturne ale imaginarului literar, Chişinău, 2023, peste 75 de studii şi articole, coautor la câteva culegeri tematice.
Traduceri: din limba germană în limba română pentru revista Sud-Est cultural.
Cursuri şi mobilităţi academice la Universitatea din Leipzig (2023), la seminarul Offenen Gesellschaft, Berlin, (2023), la Academia internaţională de vară „Germania în toate culorile”, Varna (2024). ş. a.
Premii: Premiul „Ion Creangă” oferit de International Board on Books for young people şi Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” (2022), Premiu la Salonul Internaţional de Carte (2015), Bursa de excelenţă a Guvernului Republicii Moldova (2009). (Red.)