Un dicţionar este tot universul în ordine alfabetică (Anatole France)
Dicţionarul explicativ al limbii române actuale (cu sinonime, antonime, paronime, exemple) în patru volume (autori: Vasile Bahnaru, Liliana Botnaru, Livia Căruntu-Caraman, Viorica Molea, Maria Onofraş, Tamara Pahomi, Valeriu Sclifos, Lidia Vrabie, Ana Vulpe; coordonator ştiinţific: Ana Vulpe), apărut recent la Editura „Ştiinţa” (Chişinău, 2022, 1972 p.), cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova (www.drrm.gov.md), este un dicţionar care ne propune, în ordine alfabetică, cuvinte ce definesc limba română.
Prezentul dicţionar este o lucrare lexicografică de proporţii (1972 de pagini), stare de lucruri explicată prin complexitatea informaţiei pe care o pune la dispoziţia utilizatorului. Argumentul forte al acestui dicţionar este că, pe lângă partea de bază – cea explicativă, articolul lexicografic cuprinde indicaţii referitoare la dificultăţi de pronunţie, de silabaţie fonetică, de ortografie, dificultăţi de ordin morfologic etc. Menţionăm şi faptul că definiţia este însoţită de elementele de echivalenţă sau/şi opoziţie respective. Astfel, utilizatorul poate beneficia de informaţii suplimentare definiţiei lexemului (sinonimie, antonimie, paronimie etc.), ceea ce pune sub accent caracterul didactic al lucrării.
Aşadar, modul în care a fost conceput dicţionarul, multidimensionalitatea materialului lexicografic, structura lui logică, coerentă (determinate de principii bine definite, de ex., pentru fiecare cuvânt este dată o definiţie analitică, textuală, nelimitându-se la echivalente sinonimice, se pun în evidenţă conţinuturile individual şi cel categorial al cuvintelor etc.) vorbesc despre valoarea incontestabilă a lucrării.
Înşişi autorii menţionează că nu au pretenţia de a fi originali (cu toate că se propune un concept original al dicţionarului), făcând trimitere la spusele marelui lexicolog şi lexicograf Sextil Puşcariu despre dicţionare – „o compilaţie poate fi mai de folos pentru cititor”, iar prezenta lucrare este „un dicţionar explicativ, alcătuit pe baze cu adevărat ştiinţifice”.
Apreciem implementarea unor principii lexicografice inovatoare, care aparţin lingvistului-lexicograf notoriu acad. Silviu Berejan – principiul la nivel de motivare a cuvântului „prin asocierea cu etimonul sau prin indicarea legăturii derivative a unităţilor cu acelaşi radical şi prin tratamentul identic al unităţilor cu aceleaşi afixe”.
Valoarea pragmatică a dicţionarului este indiscutabilă. Exemplele incluse în acest dicţionar sunt: a) de autor (mai ales sintagme, enunţuri simple); b) preluate de la alţi autori (integral sau parţial, drept surse servind publicaţiile mass-media, inclusiv online – Corpusul de referinţă pentru limba română contemporană (CoRoLa), proiect realizat de două institute de cercetare ale Academiei Române: Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială „Mihai Drăgănescu” din Bucureşti (ICIA) şi Institutul de Informatică Teoretică din Iaşi (IIT).
Menţionăm lucrul în echipă, cercetătorii ştiinţifici dând dovadă de asiduitate, perseverenţă, consecvenţă, abilităţi de cercetare (analiză, sinteză etc.), dar şi munca de durată în elaborarea acestei lucrări lexicografice. Autorii, în „Cuvânt-înainte” susţin, pe bună dreptate, afirmaţia acad. Silviu Berejan, care considera lexicografii „adevăraţi sclavi ai materialului de limbă”.
Definiţiile sunt accesibile utilizatorului, indiferent de nivelul de cunoştinţe, de profesie etc. Indicaţiile privind utilizarea dicţionarului vin în ajutorul cititorului reprezentând un ghid excelent de utilizare a dicţionarului. Explicaţiile vizează cuvintele-titlu care, la rândul lor, sunt însoţite de indicaţii gramaticale (subst. m., f., n. etc.), funcţionale (livr., pop., rar etc.), stilistice (peior., iron., fig. etc.), domeniale (jur., mat., rel., astr. etc.). Cuvintele-titlu sunt precizate şi la nivel de parte de vorbire (substantiv, verb, adjectiv etc.).
Câteva exemple:
A ABHORÁ, abhoréz, vb. tranz. [< fr. abhorrer; lat. abhorrēre.] livr. (pe cineva sau ceva) A trata cu dispreţ, cu ură. Sin.: a detesta; a urî. Abhorez leneşii şi mincinoşii.
ACULTURÁŢIE, aculturáţii, subst. f. [Sil.: -ţi-e; art.: aculturaţia; G.-D.: aculturaţiei; < fr. acculturation.] Adaptare a unui individ sau a unui grup de indivizi la un nou mediu sociocultural. Procesul de aculturaţie a nou-veniţilor.
AIRPLAY,subst. n. [Pr.: érplei; < engl. airplay.] Termen tehnic utilizat la radio şi televiziune pentru a desemna frecvenţa cu care este difuzată o piesă muzicală. Un cântec nu se poate clasa doar pe bază de airplay, fiind necesară şi lansarea unui disc single.
Limba este un organism viu in perpetuum mobile. Au fost incluse drept exemple două neologisme, deoarece a defini cuvintele noi este de datoria lexicografilor, dar a le utiliza corect este de datoria noastră, a vorbitorilor.
Aşadar, prezentul dicţionar este recomandabil a fi folosit în instituţiile cu diverse profiluri, inclusiv universităţi, licee, gimnazii etc., române şi aloglote, în scop de însuşire a vocabularului, dar şi de promovare a corectitudinii limbii române.
Referindu-se la corectitudinea limbii vorbite, cineva spunea că ar trebui să se vorbească doar în prezenţa unui dicţionar. Aşadar, vorbim în prezenţa Dicţionarului explicativ al limbii române actuale (cu sinonime, antonime, paronime, exemple) în patru volume, făcând referiri la acelaşi dicţionar care, prin conţinutul său, este destinat omului de toate vârstele (nativi sau alogloţi), de toate profesiile etc. Dicţionarul este o lucrare care învaţă a învăţa şi a cunoaşte realităţile (socială, interculturală) în limba română.
Considerăm Dicţionarul explicativ al limbii române actuale (cu sinonime, antonime, paronime, exemple) în patru volume o lucrare lexicografică merituoasă, care vine să completeze lista lucrărilor lexicografice în limba română de pretutindeni.
Dr. hab. Eugenia MINCU
Institutul de Filologie Română
„Bogdan Petriceicu-Hasdeu”