Congresul Naţional al Istoricilor Români (CNIR), desfăşurat în premieră în tandem, în două oraşe, Chişinău şi Suceava, a fost inaugurat în acest an, în premieră, la Chişinău. Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc la 27 august, de Ziua Independenţei Republicii Moldova. Circa 500 de cadre didactice, cercetători şi doctoranzi din Republica Moldova, România şi alte state au participat la cea de-a IV-a ediţie a Congresului, un eveniment de amploare pentru comunitatea ştiinţifică internaţională.
Deschiderea evenimentului, care a avut loc la Palatul Republicii, în Chişinău, a fost moderată de către rectorul Universităţii de Stat din Moldova, Igor Şarov, şi prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Ştefan Purici.
„Importanţa evenimentului este mai mult decât semnificativă. Ne aflăm ca şi în anul 1918 la o răscruce istorică, iar elementul destructiv din anul 1940 ne ameninţă iarăşi pacea şi libertatea. După zeci de ani de rusificare, după zeci de ani de căutare a drumului democratizării încă suntem ezitanţi şi uşor manipulabili. Or, istoricii au un cuvânt ferm de spus în context identitar şi lucrările acestui congres vor fi dedicate acestui scop”, a relevat Igor Şarov.
La deschiderea Congresului au luat parte oficiali din Republica Moldova şi România.
„Noi, în Republica Moldova, în scurta noastră cale de independenţă, am cam ratat oportunităţi istorice, însă acum avem în faţă oportunităţi unice de a aduce Republica Moldova în marea familie europeană. Or, aici istoricii pot veni cu repere şi argumente de ce anume acum a venit momentul potrivit. Acum ca niciodată este momentul să spulberăm falsurile istorice”, a menţionat în deschiderea Congresului Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.
Prezent la eveniment, secretarul de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova, Adrian Dupu, a subliniat că organizarea Congresului Istoricilor Români la Chişinău are o semnificaţie deosebită. „Nu putem să rescriem istoria, nu putem s-o interpretăm, dar putem să scriem istorie, iar ceea ce se întâmplă în această perioadă în Republica Moldova şi parcursul ales de această ţară spre Uniunea Europeană este un pas istoric deosebit de important. Republica Moldova face astăzi paşi importanţi pentru a se alătura ţărilor democratice, dezvoltate şi care iubesc pacea şi libertatea, şi mai ales de a se alătura României, în marea familie a Uniunii Europene. Este de datoria noastră a tuturor să lucrăm pentru acest deziderat, atât în Republica Moldova, cât şi în România”, a subliniat Dupu.
Ion Giurcă, profesor universitar de la Bucureşti, a menţionat „Astăzi voi lansa la Institutul de Ştiinţe şi Istorie Militară o lucrare, zic eu, interesantă. Documente privind evenimentele din anul 1924, la 100 de ani de la aşa-numita răscoală sau rebeliune de la Tatarbunar. Aducem în atenţie documente inedite, din arhivele militare române, care nu au mai fost publicate până în prezent şi am simţit nevoia să întreprindem acest lucru ca un răspuns la ceea ce scrie istoriografia rusă, din păcate chiar şi cea ucraineană”.
„Memoria istoriei o purtăm cu toţii în spate şi mereu ne pune în faţă teme sensibile şi dileme. Mai avem încă de recuperat subiecte şi teme ale istoriei noastre române”, a declarat Nina Corcinshi, directoare a Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu”.
Cu noi viziuni asupra unor evenimente istorice au venit şi reprezentaţii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) de la Bucureşti.
„Directorul CNSAS a primit de la cineva un manuscris, un jurnal, legat de alegerile din 1946. Şi astfel se pare că se mai adaugă foarte multe. Colegii mei au mai cercetat şi în arhive şi au realizat un proiect foarte interesant”, a precizat consiliera CNSAS Bucureşti, Valeria-Daniela Iamandi.
„Este, probabil, cea mai bună ocazie ca cei cu experienţă, cei care au săpat adânc în arhive din ţară şi din străinătate, cei care au organizat cercetări arheologice, să împartă experienţa cu cei tineri care sunt alături de noi astăzi”, a punctat Ştefan Purice, prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava.
Congresul Naţional al Istoricilor Români a avut menirea să deschidă noi oportunităţi de comunicare intraprofesională şi transdisciplinară între reprezentanţii istoriografiei române, care vin cu rezultatele consacrate ale muncii lor, şi cercetătorii aflaţi în formare, care aduc idei inovatoare şi sunt preocupaţi de accesul la infrastructura de cercetare, finanţări şi proiecte comune. Totodată, CNIR a oferit prilejul de a dezbate statutul istoriei în curricula şcolară şi universitară, constituind o excelentă ocazie pentru specialişti în vederea abordării noilor strategii, metode şi instrumente pe care le poate folosi un profesor în predarea istoriei.
Red.