Dintre numeroasele proiecte ale Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” dedicate Centenarului, cel care se detaşează prin importanţă şi amploare este indiscutabil „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută”, proiect care a avut momentul de gală luni, 17 decembrie 2018. Început pe data de 17 octombrie 2017, proiectul nu se încheie aici, ci va continua şi în anul următor, prilej cu care vom cunoaşte aspecte importante ale Basarabiei contemporane.
Într-o atmosferă de profundă emoţie şi vibraţie patriotică, evenimentul a fost prezentat de doamna Mihaela Mereuţă, director-manager al Bibliotecii Judeţene, care a considerat că a fost vorba despre „momente de cunoaştere şi apropiere, despre un demers cultural care şi-a propus să aducă în atenţia publicului nemţean aspecte importante ale istoriei Basarabiei, din 1918 până astăzi”. Domnia sa a salutat prezenţa în sală a invitatului basarabean profesorul Ion Mărgineanu, care a purtat Stindardul Re – unirii noastre pe jos, de la Bălţi la Alba Iulia, unde a depus o Declaţie de Unire a tinerilor din Bălţi.
„Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută” este un proiect cultural desfăşurat de Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ şi Radio România Chişinău şi a presupus organizarea unor activităţi cultural-educative, precum şi de documentare şi informare, întruniri de tip dezbatere cu invitaţi speciali din stânga Prutului pe teme precum: învăţământul în limba română din Transnistria, foametea şi deportările din Basarabia, presa şi libertatea de exprimare în Republica Moldova, literatura basarabeană în perioada sovietică, relaţiile economice, sociale şi culturale dintre cele două maluri de Prut, istoria teatrului basarabean, investiţiile României în stânga Prutului – România principalul susţinător şi partener comercial al Republicii Moldova, Basarabia – prima provincie care s-a unit cu România. Rolul Sfatului Ţării la Marea Unire. Personalităţile Unirii, 1 decembrie 1918.
În deschiderea galei a avut loc conferinţa-dezbatere „1918 în conştiinţa naţională. Basarabia – prima provincie care s-a unit cu România. Rolul Sfatului Ţării”. Au participat invitaţi speciali care au contribuit la derularea proiectului, cum sunt istoricii Elena Negru, Gheorghe Negru, Ion Negrei, Sergiu Musteaţă, Mariana Ţăranu, Octavian Ţâcu, Vlad Ţurcanu, demograful Valeriu Sainsus, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol – Ion Iovcev, Ion Mărgineanu, Violeta Gorgos, precum şi, din partea partenerului Radio România Chişinău, jurnalista Ina Guţu, redactorul şef Cornel Rusnac şi editorul Vasile State.
O menţionare specială trebuie adusă jurnalistei Ina Guţu de la Radio România Chişinău, cea care a fost motorul principal al tuturor activităţilor proiectului şi care a mărturisit: „În acest an de conferinţe am învăţat foarte, foarte multe lucruri, fapt pentru care mă simt o mare norocoasă. A fost o mare onoare pentru mine că toţi aceşti invitaţi de seamă au acceptat să vină şi mi-au acordat această încredere, pentru care le mulţumesc. Am crescut spiritual enorm odată cu acest proiect.”
Evenimentul a continuat cu lansarea celor două volume ale cărţii „Maluri de Prut”, o antologie de texte care dezvoltă temele abordate în cadrul conferinţelor-dezbatere din timpul proiectului. Cele două volume conţin fiecare câte 150 de pagini şi reunesc texte grupate în jurul tematicii, devenind, astfel, un adevărat curs pentru uzul posterităţii.
Conferinţele susţinute de Ion Negrei, Octavian Ţâcu, Mariana Ţăranu, Nicolae Negru, Ana şi Alexandru Bantoş fac obiectul primului volum. Al doilea volum cuprinde texte semnate de Ina Guţu, Leontina Vatamanu, Vladimir Beşleagă, Ion Iovcev, Elena şi Gheorghe Negru, Sergiu Musteaţă, Ion Varta şi Vlad Ţurcanu.
Structura de rezistenţă a proiectului este dată de statura invitaţilor speciali, oameni de cultură remarcabili din Republica Moldova, care au adus cu ei la Piatra-Neamţ, dar şi la Bicaz, toată acumularea de ştiinţă, conştiinţă, trăire şi experienţă şi au pus-o la dispoziţia publicului larg în cadrul conferinţelor-dezbatere. Astfel, proiectul „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută” este, de fapt, un curs intensiv, dar foarte cuprinzător, de istorie recentă, de cultură şi de românism, un fel de Universitate de Centenar, am putea spune, a afirmat prof. Mihaela Mereuţă, directorul-manager al bibliotecii.
Momente de încântare au oferit şi cei doi rapsozi, Viorel Burlacu şi Victor Buruiană care au pigmentat gala cu momente muzicale patriotice şi nu numai, încheind triumfal cu piesa „Noi suntem români”.
În final a avut loc premierea invitaţilor şi a partenerilor, dintre care s-a remarcat în mod deosebit omul de afaceri Vasile Ouatu, permanent alături sufleteşte, şi nu numai, de fraţii basarabeni.
„Marea Unire din 1918 rămâne pagina sublimă a istoriei românilor. Măreţia ei constă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid, este fapta istorică a întregii naţiuni române”, a subliniat doamna Mihaela Mereuţă în încheierea primei părţi a manifestării.
În continuare, spre seară, tot în cadrul Galei Proiectului „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută”, Galeria Unic a găzduit vernisajul unei noi expoziţii de pictură. Intitulată „Unirea prin artă”, aceasta prezintă pe simeze lucrări ale pictorilor Dumitru Bezem, Dumitru D. Bostan, Mircea Răsvan Ciacâru, Lucian Gogu-Craiu, Petru Diaconu, Radu Cristian Macavei, Ştefan Potop, Arcadie Răileanu, Gheorghe Vadana şi Petru Vamanu. Într-o atmosferă caldă, prietenească, prezentarea a fost făcută de criticul de artă Emil Nicolae. S-au schimbat idei despre artă şi politică, despre istoria şi viitorul nostru, iar pictorii au oferit oaspeţilor frumoase amintiri plastice. Totul sub privirea ocrotitoare a amfitrionului Vasile Ouatu, organizatorul expoziţiei, cel care a sprijinit toate manifestările acestui proiect, graţie patriotismului cu care priveşte, de când se ştie, Basarabia.
Gianina BURUIANĂ