La sfârşitul lunii noiembrie, în ideea de a consolida relaţiile dintre Sindicatul din Învăţământ Neamţ şi Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova, dar şi de a perfecta detaliile unei acţiuni comune pentru celebrarea Centenarului Unirii cu Basarabia, o delegaţie a SLLICS Neamţ s-a deplasat la Chişinău în această formulă: Gabriel Ploscă, preşedinte; Gabriela Grigore, secretar general; Alexandru Covasan, director economic şi subsemnatul, redactor-şef al revistei pe care tocmai o citiţi. Trebuie spus că aceste relaţii au deja o tradiţie, că au mai existat schimburi de experienţă şi benefice vizite reciproce (vezi şi consemnările unor parteneriate în numărului prezent – pag. 4 şi pag. 6, sau relatările din revista Apostolul numerele 188/mai 2016 şi 194/decembrie 2016).
Aşadar, luni 27 noiembrie, la prima oră, la elegantul sediu al Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova ne-am aflat faţă în faţă cu reprezentanţii acestei federaţii: Dumitru Ivanov, preşedinte; Ion Bulat, prim-vicepreşedinte; Nadaejda Lavric, vicepreşedinte şi invitaţii lor: Simion Boţan, preşedintele Consiliului raional Orhei, Natalia Matcaş, preşedintele Consiliului raional Cantemir; Ana Cimpoieşu, preşedintele Consiliului raional Hânceşti şi Victor Sânchetru, preşedintele Consiliului raional Ştefan Vodă. De la bun început dl. Gabriel Ploscă a precizat că vizita noastră nu are un caracter oficial, că iniţiativa noastră este una de suflet, că nimeni nu ne-a obligat să fim prezenţi la Chişinău. „E de datoria noastră însă să nu trecem nepăsători pe lângă faptele de glorie ale înaintaşilor. Istoria noastră comună este una zbuciumată şi, aflaţi la încrucişările intereselor unor mari puteri, am suferit multe nedreptăţi. Unele dintre ele au fost corectate, altele aşteaptă să fie îndreptate, dar noi trebuie să ne implicăm mereu şi să privim lucrurile cu optimism”, a afirmat Gabriel Ploscă. Apoi domnia sa a expus în ce ar consta implicarea comună în întâmpinarea Centenarului Unirii Basarabiei: realizarea în Neamţ a unei manifestări care să reunească forţe artistice şi intelectuale, din stânga şi din dreapta Prutului. Astfel, pentru data de sâmbătă, 24 martie, la Seminarul teologic „Veniamin Costachi” de pe lângă Mănăstirea Neamţ, sunt programate: o masă rotundă cu susţinerea unor comunicări ştiinţifice de către profesori români şi basarabeni, vernisarea unei expoziţii de fotografii documentare, vizionarea unui film dedicat evenimentului. Tot în aceeaşi zi, după amiaza, este gândit un recital de muzică şi poezie, la Cetatea Neamţului, un spectacol comemorativ care va implica, de asemenea, forţe artistice comune. În principiu, participanţii la întrunire au fost de acord cu acest punctaj, şi-au împărţit sarcinile şi responsabilităţile, şi-au făcut cruce şi au purces la lucru.
În a doua parte a zilei, la invitaţia doamnei Ana Cimpoieşu am vizitat, împreună cu oficialităţile din conducerea Federaţiei Sindicale, Hânceşti şi Lăpuşna, două localităţi cunoscute pentru rezonanţa cărţii lor de vizită.
Hânceştiul, atestat de pe la 1520, situat la o răspântie a „drumului moldovenesc” ce lega ţările europene de cele asiatice a fost nu doar locul de baştină al boierilor din familia Hâncu, ci şi un important vad comercial, care a prosperat ca atare. Lăpuşna, atestată ceva mai devreme, pe la 1450, ca târg şi ţinut, îşi leagă iremediabil numele de cel al domnitorului Alexandru Lăpuşneanu, nemurit mai mult de nuvela lui Costache Negruzzi, decât de faptele sale istorice. Gloria locului este dată însă şi de un important complex arhitectural construit de urmaşii armeanului Manuc-Emanuel Mârzaian, o personalitate istorică controversată, celebră atât printr-o avere fabuloasă, cât şi prin implicarea sa în încheierea tratatului de pace a războiului ruso-turc din 1812.
La Hânceşti am fost primiţi de doamna Valentina Tonu, şefa Direcţiei Învăţământ a Consiliului Raional şi s-a discutat aplicat despre problemele învăţământului basarabean şi românesc: structura sistemului de învăţământ, finanţare, programa şcolară, relaţiile sindicatului cu puterea, necesitatea şi rolul unor comisii paritare. A fost un real schimb de experienţă şi o bucurie să vedem că sindicatul poate colabora foarte bine cu puterea politică, chiar dacă este vorba de conlucrarea a două doamne: Ana Cimpoieşu şi Valentina Tonu.
La fel de plăcut impresionaţi am rămas şi după vizitarea Liceului Teoretic Lăpuşna. Am fost întâmpinaţi cu pâine şi sare şi am cunoscut-o acolo pe doamna directoare Viorica Rotaru, o profesoară total dezinhibată, dezinvoltă, plină de farmec şi naturaleţe. Într-o lume sufocată de convenţionalism şi etichete, domnia sa îşi vede de treabă în modul cel mai firesc şi, după cum am văzut, îşi face treaba foarte bine. Am fost impresionaţi de sălile de clasă, de sport şi coregrafie, de biblioteca şcolii (cu o donaţie serioasă de carte din România, pe care am sporit-o după puterile noastre), de performanţele artistice ale ansamblului Lăpuşniţa. Peste tot, ordine, curăţenie şi pace. Şi copii frumoşi, aşa cum am văzut şi la grădiniţa pe care am vizitat-o în sat. Semne bune anul are, cum spune apropiatul Pluguşor. Semne bune are şi viitorul. Mai ales dacă nu uităm semnele trecutului. Ale centenarului. Ale mileniului. Ale istoriei…
Mircea ZAHARIA