Mă gândesc cu înfiorare ce ar fi fost, dacă molima ucigaşă s-ar fi numit Covid -18, nu Covid-19?! Dacă pofticioşii de chinezi ar fi mâncat liliecii cu bucluc cu un an – doi mai devreme? Atunci am fi pierdut cel mai mare eveniment al tuturor românilor! Nu ne-am fi putut întâlni să sărbătorim Centenarul Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă – un eveniment care ne-a marcat profund pe noi, cei de pe malul stâng al Prutului, care am venit cu mare drag la Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costache” din Târgu Neamţ cu această ocazie. Nu am fi păşit în Cetatea Alba Carolina, împreună cu românii veniţi din toate colţurile lumii, la 1 decembrie 2018! Dar, se vede, Dumnezeu ne iubeşte!
Acum, la trei ani după ce am trăit cele mai puternice sentimente împreună cu fraţii noştri din Neamţ la cei 100 de ani de la revenirea Basarabiei la sânul Patriei, ne-am revăzut prin intermediul platformei ZOOM. Ne-am amintit acele momente unice, când ne-au tresăltat inimile în piept sub încărcătura unor emoţii trăite intens: drumul nostru spre Neamţ, îngreuiat de ninsori şi troiene; refuzul de a trece frontiera pentru unul dintre colegii noştri, mai român decât toţi românii, pentru că a încurcat paşapoartele; bucuria revederii cu fraţii noştri, sindicaliştii din Neamţ; solemnitatea slujbei religioase, ce a precedat evenimentul, fiind astfel blagoslovit; comunicările pline da har ale participanţilor, cântecele, dansurile populare şi poeziile copiilor de pe cele două maluri… Şi dragostea de neam şi ţară, care plutea în sala de festivităţi a seminarului, dragoste ce ne învăluia, ne ridica la înălţimi sublime…
Ca şi atunci, întâlnirea noastră a fost întregită prin participarea copiilor din ansamblul „Pe un picior de plai” din satul Păşcani, Hânceşti. Au mai crescut copiii în aceşti ani, dar sunt la fel de talentaţi şi inimoşi, cu mare dragoste de folclorul autentic românesc. Nu încetez să admir abnegaţia conducătoarei lor, Ecaterina Ursu, care munceşte mult, dar mai mult dăruieşte copiilor părticele din inima-i ce simte româneşte.
Desigur, monitorul computerului este rece, nu poate emana căldura sufletelor noastre, dar, măcar aşa, am marcat cea de a 103-a aniversare a Unirii Basarabiei cu Patria cu mare bucurie că ne cunoaştem, că ne înţelegem de minune şi nu doar datorită faptului că vorbim aceeaşi limbă, dar pentru că avem acelaşi crez, aceeaşi năzuinţă: să ne iubim şi să ne ajutăm ca fraţii! Şi să dispară graniţa de pe Prut!
Ana CIMPOIEŞU, preşedinte CR Hânceşti al FSEŞ