Procedee ce vin în sprijinul creativităţii elevilor

În procesul instructiv – educativ din ciclul primar există numeroase resurse ale stimulării creativităţii elevilor printr-o participare activă şi conştientă la realizarea procesului de învăţare eficientă.

Gândirea omului are o uimitoare plasticitate. Şcolarii, după ce studiază teoreme precis formulate la matematică, pot să adopte cu totul altă orientare la orele de literatură, unde exprimarea metaforică, jocurile de cuvinte şi imagini stimulează intelectul pe un cu totul alt plan. Aşadar putem foarte bine ca în unele lecţii să deprindem copiii cu raţionamente perfect obiective, iar în alte ore să-i stimulam în descătuşarea imaginaţiei, spre conceperea celor mai variate şi surprinzătoare combinaţii. Pentru aceasta sunt necesare o serie de transformări în felul de a organiza învăţământul. Un prim accent trebuie pus atunci când formulăm obiectivele instructiv – educative. Acestea se reflectă în conţinutul învăţământului, în planurile şi programele de învăţământ care vor prevedea şi lecţii speciale în vederea cultivării ingeniozităţii.

Deosebit de importantă este atitudinea învăţătorului, relaţia sa cu elevii. El trebuie să fie apropiat de elevi, să încurajeze imaginaţia, sugestiile deosebite. Şcolarii trebuie să-şi poată manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. Învăţătorul trebuie să depisteze şcolarii cu potenţial creativ superior, cărora e firesc să li se asigure posibilităţi speciale de dezvoltare a capacităţii lor. Are totodată datoria de a cultiva disponibilităţile imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic major.

Progresul creativităţii se realizează prin metode şi procedee specifice: metode active, observaţiile independente, problematizarea sau învăţarea prin descoperire, metoda descoperirii dirijate (foarte utilă când problema e foarte dificilă, iar timpul este limitat).

Spiritul creativ deschide posibilităţi de dobândire a unei experienţe proprii şi sprijină elevul în ordonarea şi sistematizarea cunoştinţelor.

Pentru modernizarea demersului didactic în organizarea lecţiilor, am încercat să depăşesc sala de clasă, practica şcolară evidenţiind o serie de modalităţi care pot contribui la sporirea eficienţei lecţiei. Conceperea creativităţii, pornind de la o temă stabilită anterior, urmăreşte să-l facă pe fiecare elev conştient de interdependenţa lucrurilor în viaţă, ajută la înţelegerea legăturilor dintre materii care este esenţială în activitatea complexă.

Pornind de la aceste concepte am ales ca metodă de proiectare şi desfăşurare a activităţii instructiv – educative din semestrul I al anului şcolar trecut şi a acestui an şcolar, la clasa a III– a şi respectiv a IV– a pe care o conduc, proiectul tematic „Toamna aurie” care a cuprins în desfăşurarea sa multe obiecte de învăţământ.

Proiectul a început prin organizarea unei drumeţii cu elevii la marginea localităţii, în lunca Bistriţei. Cu această ocazie am observat semnele toamnei, elevii au colectat flori şi frunze pe care apoi le-au presat. Toate materialele din natură au fost folosite în cadrul orelor de educaţie tehnologică. Principalele direcţii de dezvoltare ale proiectului s-au referit la formele naturii, activitatea din grădini şi pregătirile pentru iarnă ale omului, animalelor, ale păsărilor şi insectelor.

În timpul derulării proiectului, elevii au făcut cercetări, au desenat, au înregistrat date, au purtat discuţii asupra aspectelor legate de anotimpul toamna, şi-au exprimat în mod liber şi independent opiniile şi le-au motivat, şi-au exprimat stările sufleteşti trăite.

Toamna a pătruns în clase la lecţiile de limba şi literatura română prin unităţile de învăţare „Cartea”, „Şcoala”, „Toamna” care au oferit un tărâm prielnic pentru dezvoltarea creativităţii, micii şcolari se află la vârsta la care exprimarea este în plină formare şi acest subiect cunoscut lor le-a oferit libertatea de a interpreta faptele aşa cum doresc ei, de a-şi imagina anumite întâmplări pe care să le exprime în mod personal. Elevii şi-au îmbogăţit vocabularul cu expresii şi cuvinte noi, pe care le-au folosit în realizarea compunerilor despre toamnă. La orele cu cerinţe gramaticale au fost rezolvate numeroase exerciţii de creaţie şi alcătuirea propoziţiilor, fiind folosite anumite cuvinte date sau scheme, compuneri gramaticale.

La matematică au compus probleme având ca temă de plecare anotimpul toamna, după dese­ne despre toamnă, am organizat jocuri matematice. Folosind scheme de acţiune, semne şi simboluri care duc la rezolvarea problemelor, elevii s-au antrenat la utilizarea lor interiorizându-le treptat sub forma unor structuri intelectuale de recunoaştere, operare şi soluţionare, toate acestea ducând la dezvoltarea creativităţii.

În orele de Ştiinţe ale naturii elevii au căutat să observe cât mai bine fenomenele specifice toamnei, observând şi analizând cu atenţie şi interes transformările care se petrec în natură şi au încercat să găsească în lecţiile învăţate, în cărţile şi revistele citite, explicaţiile ştiinţifice pentru fenomenele observate, pentru a le înţelege cât mai bine.

La Educaţie plastică şi Educaţie tehnologică, imaginaţia elevilor a fost lăsată să colinde locuri neumblate. Au observat liber tablouri ale toamnei, au realizat aranjamente florale, au preparat salate de fructe şi legume, aceste ore fiind aşteptate cu o vie nerăbdare de către copii, ele devenind o adevărată încântare pentru toţi.

Organizarea expoziţiilor cu lucrările lor la nivel de clasă şi şcoală au făcut cunoscută activitatea desfăşurată în cadrul acestui proiect, atât părinţilor şi bunicilor care s-au implicat activ în proiect alături de copii, cât şi celorlalţi elevi din şcoală.

Orele de geografie la care s-a studiat clima din zona noastră au făcut elevii să înţeleagă variaţiile de temperatură în funcţie de zonă, anotimp, decadă a anotimpului şi moment al zilei.

Şi orele de educaţie muzicală la care au ascultat sau au învăţat cântece despre toamnă au oferit ocazia elevilor să-şi creeze imaginativ tablouri în concordanţă cu muzicalitatea versurilor şi linia melodică urmată.

Producţiile literare de la obiectul opţional au fost prelucrate şi utilizate în lumina cerinţelor estetice, elevii exersându-şi capacităţile de exprimare a trăirilor estetice, capacitarea de interpretare a unui rol, aceasta fiind o activitate creatoare.

Lectura artistică, declamarea, dansul, cântecul, jocul de rol, ca metode procedurale, sunt puternice stimulări ele sensibilităţii estetice şi ale creativităţii.

Oferind copiilor o atmosferă creativă, arătând apreciere privind eforturile fiecăruia, îndepărtând factorii inhibatori şi blocajele, eliberându-i de tensiunile psihice, le încurajăm visarea, le dezvoltăm imaginaţia.

Cu răbdare şi tact pedagogic am realizat o proiectare interdisciplinară a demersului didactic, antrenând elevii la o învăţare activă şi eficientă, motivându-i să se implice în acţiuni ce se desfăşoară în jurul lor zi de zi.

În lipsa unor indicaţii precise, rigide, gândirea şi imaginaţia au acţionat prin asociaţii mai mult sau mai puţin întâmplătoare scoţând la iveală originalitatea fiecăruia. Învăţarea prin descoperire dezvoltă spiritul de iniţiativă şi independent spiritul critic, îndrăzneala şi flexibilitatea intelectuală.

Eficienţa educării creativităţii la elevi folosind metoda proiectului este dependentă de pregătirea ştiinţifică şi pedagogică a dascălului, de priceperea lui de a organiza în mod judicios activitatea elevilor, de a subordona totalitatea mijloacelor utilizate atingerii obiectivelor propuse.

 

Bibliografie: Marin Stoica- Pedagogie şi psihologie, editura Gheorghe Alexandru, 2009 * Revista „Învăţământul primar” nr. 4, 2006, Editura Miniped * Nadia Mirela Florea, Adela Mihaela Ţăranu – Pedagogie – curs de formare iniţială pentru cariera didactică, Editura Fundaţiei România de mâine, 2008 * Mihai Golu – Fundamentele psihologiei, Editura Fundaţiei România de mâine, 2007 * Radu, L. Goran, A. Ionescu, D. Vasile – Psihologia educaţiei, Editura Fundaţiei România de mâine, 2007.

 

Prof. înv. primar Dumitru PETRU,

Şcoala Gimnazială nr. 1, Zăneşti, Neamţ